OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, controlat de grupul austriac omonim, a anunțat joi că se așteaptă să nu datoreze noua ″contribuție de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022, întrucât mai puțin de 75% din cifra sa de afaceri anuală provine din activitățile vizate de noua suprataxă, respectiv extracția țițeiului și a gazelor naturale, precum și fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și a celor de cocserie.
OUG nr. 186/2022 stipulează că sunt obligați la plata contribuției de solidaritate plătitorii de impozit pe profit și plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, cu codurile CAEN 0610 - "Extracția țițeiului", 0620 - "Extracția gazelor naturale", 0510 - "Extracția huilei", 1910 - "Fabricarea produselor de cocserie" și 1920 - "Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului" și care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pragul de 75% a fost stabilit prin Regulamentul UE nr. 1854/2022 și preluat ca atare în legislația românească.
″În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm că OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului″, a transmis compania.
Este posibil ca Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să interpreteze diferit situațiile financiare pe 2022 ale OMV Petrom, nefiind exclus să se ajungă chiar la litigii. La solicitările de reacție ale presei, Ministerul Finanțelor Publice nu a făcut decât să citeze parțial din prevederile OUG și ale Regulamentului UE.
Ulterior, seara, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a declarat, referitor la faptul că OMV Petrom a precizat că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal anterior, că „a fost un anunț de bursă”. „Această ordonanță de urgență nu e împotriva sau referitoare la vreo companie în mod expres. E vorba de toate companiile care au activitate în domeniul respectiv”, a adăugat social-democratul.
„Eu fac diferența între un anunț fiscal și un anunț de marketing. E un anunț pe bursă în care se exprimă o opinie. Datele fiscale vor fi disponibile la finalul lunii februarie, datele celelalte la finalul lunii iunie, când se va face declararea și plata impozitului. Această ordonanță de urgență nu e împotriva sau referitoare la vreo companie în mod expres. E vorba de toate companiile care au activitate în domeniul respectiv. Foarte multe declarații că vom face investiții în România și mai puține fapte și vedem că nu avem suficientă energie, vedem că depindem de importuri. Deci vrem un răspuns mai concret. Aici eu aș atepta și nu am dubii. Pentru companiile din domeniul energetic deja este o supraimpozitare. Aici există încă un instrument de supraimpozitare care se adaugă celorlalte. Nu e vorba de a lăsa pe cineva să plătească impozitul. Aceste supraimpozitări sunt pentru compensarea prețului la facturi și investiții în energie. Deci până la urmă se întorc înapoi în sector. Vedem ce se întâmplă dacă ești dependent într-un sector. Dependență înseamnă să ai prețuri volatile”, a explicat Adrian Câciu, la Euronews România.
Chestionat dacă va trebui să plătească atunci OMV, ministrul de Finanțe a răspuns: „Datele nu mint și nu se pot modifica, până la urmă”.
„Datele sunt cele care sunt la 31 decembrie. Vor fi auditate și de către experții companiei. A fost un anunț de bursă. Eu așa l-am interpretat. Restul partea de declarare a impozitelor și de colectare vine la timpul ei și atunci ANAF va vedea dacă declarația e corectă, dacă se verifică. E posibil să nu fie nevoie de nicio rectificare. V-am zis e un anunț de marketing (al PMV Petrom - n.r.). Știu că pentru foarte mulți a fost o surpriză neplăcută și modul în care am acționat eu și președintele ANAF în anul trecut. Nu am avut indulgență în ceea ce privește colectarea de taxe. (...) Mai ales că o să închidem deficitul în țintele agreate, după cifrele din februarie”, a completat ministrul.
Regulamentul UE a fost adoptat în octombrie 2022, primele informații despre intenția autorităților Uniunii Europene de a impune o astfel de suprataxă apărând cu o lună înainte.
La începutul lunii august, OMV Petrom SA a publicat Raportul Directoratului asupra situațiilor financiare interimare individuale simplificate ale companiei pe primele 6 luni ale anului, întocmite în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2844/2016.
Din raport reiese că, cel puțin în primul semestru al anului trecut, veniturile din vânzări cumulate ale OMV Petrom (laolaltă, către terți și intragrup) din activitățile de extracție de hidrocarburi și de rafinare au reprezentat mai puțin de 75% din total. Astfel, OMV Petrom a raportat, pentru ″Explorare și Producție″ (extracție de țiței și gaze) plus ″Rafinare și Marketing″ (activitatea de rafinare), venituri din vânzări de 20,54 miliarde lei, reprezentând circa 63,6% din totalul vânzărilor perioadei, de aproape 32,27 miliarde lei.
Tendința era vizibilă însă din primul trimestru din 2022, când veniturile din vânzări ale OMV Petrom pe segmentele vizate de noua supraimpozitare de 60% (11,48 miliarde lei) au avut o pondere de 67,7% în totalul intervalului, de asemenea sub pragul de 75%.
Prin comparație, la nivelul întregului an anterior, 2021, veniturile din vânzări ale OMV Petrom din ″Explorare și Producție″ plus ″Rafinare și Marketing″ (23,91 miliarde lei) au reprezentat peste 77% din totalul de 30,85 miliarde lei.
Explicația este următoarea: Dacă în primele 6 luni ale anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2021, veniturile OMV Petrom din activități supuse acum supraimpozitării au crescut de 2,3 ori (extracția de țiței și gaze), respectiv de 2,01 ori (rafinarea), cele din Gaze și Energie (furnizare și trading de gaze, respectiv producție, furnizare și trading de energie), nesupuse contribuției de solidaritate, au crescut de peste 5 ori, efectul fiind scăderea ponderii procentuale în total a vânzărilor din activități supraimpozitate.
Trendul a continuat și chiar s-a accentuat în trimestrul III din 2022, OMV Petrom raportând pe primele 9 luni ale anului venituri din vânzări de 36,08 miliarde lei din extracție de hidrocarburi și rafinare, reprezentând circa 62,75% din totalul vânzărilor perioadei, de 57,5 miliarde lei, potrivit celui mai recent raport trimestrial al companiei, publicat pe 28 octombrie, cu 2 luni înainte de adoptarea OUG cu noua contribuție de solidaritate de 60%.
În primele 3 trimestre din 2022, activitatea de gaze și energie a OMV Petrom a înregistrat un rezultat din exploatare excluzând elementele speciale de 2,81 miliarde lei, de peste 8 ori mai mare decât în ianuarie-septembrie 2021. Cauza principală a fost creșterea galopantă a prețurilor la gaze pe piețele angro, care a contrabalansat din plin scăderea producției și a volumelor vândute.
Sursă: OMV Petrom
″Rezultatul excelent al activității de gaze naturale a fost generat în principal de tranzacțiile cu gaze naturale de la terțe părți, în mare parte din volumele cumpărate și vândute în afara României, în linie cu direcția noastră strategică de a dezvolta operațiuni în țările vecine. În plus, (…) am beneficiat de volume achiziționate în perioadele anterioare la prețuri mai scăzute. În activitatea de energie electrică, rezultatul foarte bun a fost susținut de producția mai mare a centralei electrice Brazi și de contextul de piață favorabil, efecte contrabalansate parțial de impactul OUG 27 și OUG 119, ambele emise în 2022, ce au dus la suprataxare pentru energia electrică cu o sumă în jur de 600 milioane lei″, se afirmă în raport.
Nu există deocamdată date publice disponibile defalcate pe segmente de activitate despre veniturile din vânzări ale OMV Petrom din trimestrul IV al anului trecut.
Unde ar putea apărea diferențe de interpretare între OMV Petrom SA și ANAF?. Companie vinde gaze naturale de producție proprie atât prin segmentul de Explorare și Producție (supus supraimpozitării), cât și prin cel de Gaze și Energie (ne-suprataxat). Mai mult, vânzările segmentului Explorare și Producție sunt aproape 100% intragrup, inclusiv către traderul de la Viena al companiei-mamă, dar și către centrala electrică proprie de la Brazi. Astfel, Fiscul ar putea considera că o parte din vânzările de gaze din producție proprie aferente portofoliului de furnizare și trading (Gaze și Energie) ar trebui recalificate ca aparținând activității de extracție (Explorare și Producție), supusă supraimpozitării.
O bună parte din vânzările segmentului de extracție de gaze, cele destinate asigurării alimentării clienților casnici și producătorilor de energie termică pentru populație, au fost efectuate la prețul reglementat de 150 lei/MWh, impus prin lege, mult sub cotațiile din piață.
Pe de altă parte, dacă nu va reuși să dovedească faptul că cel puțin 75% din cifra de afaceri a OMV Petrom provine din activități țintite de contribuția de solidaritate, ANAF nu va putea să supraimpoziteze nici societățile afiliate ale companiei controlate de grupul austriac OMV, reiese din formularea OUG nr. 186/2022. Cea mai importantă firmă afiliată este OMV Petrom Marketing SRL, controlată integral de OMV Petrom SA, prin care se derulează vânzările retail de carburanți auto. Doar în noiembrie și decembrie 2022, OMV Petrom a vândut către OMV Petrom Marketing produse petroliere în valoare de peste 1,8 miliarde lei.
Grupul-mamă al OMV Petrom, compania austriacă OMV AG, a anunțat la rândul său că estimează că va plăti în contul contribuției de solidaritate impuse de Austria circa 150 milioane euro. Spre deosebire de OMV Petrom, activitățile de rafinare și petrochimie ale OMV, care intră în aria supraimpozitării, au o pondere mai mare în venituri, fiind mai extinse. Pe de altă parte, contribuția de solidaritate impusă de Guvernul de la Viena este mai redusă decât cea din România, fiind de 40% din profiturile considerate excedentare, iar cota poate fi redusă la minimul european de 33% dacă firmele vizate efectuează investiții în producția de energie regenerabilă.
