Primăria Capitalei a organizat miercuri prima dezbatere publică pe proiectul trenului metropolitan, promis de Nicușor Dan în campania electorală, ce ar urma să circule pe centura feroviară a orașului. Deocamdată se lucrează la studiul de prefezabilitate care va stabili în linii mari pe unde va circula acesta, unde va opri, ce investiții trebuie făcute și sursele de finanțare, fiind împuternicită Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov să se ocupe de proiect. A fost făcută și o fazare, prima etapă, care presupune introducerea trenului pe rețeaua existentă, ar urma să fie gata până în 2026. Costurile aferente proiectului sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi. Banii ar urma să vină din fonduri europene.
”Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă un metrou, practic, care circulă la suprafață, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că dacă locuiești în Ilfov și lucrezi în București, poți să îți lași mașina la un parc&ride, te urci în trenul metropolitan și cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la Afi Cotroceni. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi și înseamnă implicit o reducere a poluarii aerului. Pe scurt, ăsta este trenul metropolitan, un proiect extrem de ambițios, dar care, cum am spus, încearcă să rezolve problema de structură și nu chestiuni punctuale. O să îl invit pe domnul vicepreședinte al Consiliului Județean Ilfov”, a declarat Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, la dezbaterea publică organizată de municipalitate, scrie Hotnews.ro.
Primarul spune că proiectul va rezolva o parte din problema traficului din București și va aduce o dezvoltare sănătoasă.
”Bucureștiul și Ilfovul au nevoie de dezvoltare. Din păcate, dezvoltarea, așa cum am avut-o până acum, a avut două probleme mari, cel puțin. Una a fost o dezvoltare necontrolată, în care a dictat privatul, cu interesele lui, bineînțeles, legitime de cele mai multe ori, dar necoordonate de o autoritate publică. Și asta a făcut ca în dezvoltarea asta pe București – Ilfov să avem o concentrare pe utilitățile existente și o sufocare a utilităților existente. Și vedem asta în traficul de zilele astea, din București și Ilfov. Și, pe de altă parte, tot ce s-a încercat să se facă pe infrastructură au fost eforturi punctuale, care nu au fost coordonate: mai punem un pod aici, mai punem un pod aici. Nu s-a încercat să se rezolve niciodată problema de ansamblu. Tocmai de aceea, proiectul pe care îl prezentăm azi, trenul metropolitan, este un proiect care încearcă să rezolve, și sunt sigur că va reuși, o problemă de ansamblu. Și o să vedeți săptămânile următoare, când o să prezentăm proiectul rutier, care este complementar acestuia, si care, de asemenea, va rezolva o problemă de ansamblu pentru regiunea București – Ilfov”, a explicat primarul Capitalei.
Ștefan Rădulescu, vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov, a declarat că pentru realizarea proiectului a fost mandatată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov.
”Astăzi asistăm la startul acestui proiect. Împreună cu Primăria Municipiului București, toate primăriile din Ilfov, alături de Consiliul Județean Ilfov, am împuternicit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov să realizeze acest proiect, să realizeze documentații, studii de fezabilitate și absolut toate documentele necesare pentru obținerea unei finanțări europene. Suntem conștienți că acest proiect se poate finanța din fonduri europene, ne dorim o regiune București – Ilfov la nivel european. (...) Așa cum a spus și domnul primar, pentru noi este o prioritate deblocarea traficului din regiunea București – Ilfov. Trăim zi de zi această problemă: aglomerația, lipsa spațiilor de parcare, lipsa spațiilor unde ne putem lăsa bicicletele, ca să putem să venim în București într-un mod facil, în siguranță și în condiții europene”, a declarat Ștefan Rădulescu.
Ce s-a făcut până acum? ADITPBI lucrează la studiul de prefezabilitate, a declarat Ștefan Roșanu, persoana tehnică pe acest proiect din partea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov.
„Într-o primă etapă se poate valorifica sustenabil calea ferată de centură a Bucureștiului între Jilava – Măgurele – Domnești – Chiajna – Chitila – Băneasa – Pantelimon ce face parte din cele două coridoare ce vor fi reabilitate. Linia de cale ferată poate fi o bună alternativă pentru transportul urban în zonele periferice. Linia de cale ferată poate descongestiona traficul de călători de tranzit din București. Introducerea unor automotoare electrice cu frânare și accelerare rapide, cu orar cadențat și armonizat cu cel al altor mijloace de transport public va conduce la reducerea semnificativă a impactului asupra mediului din oraș.Calea ferată va facilita circulația locuitorilor noilor cartiere rezidențiale dezvoltate la periferia Capitalei”, a explicat acesta.
Acesta va avea 7 linii radiale, o linie de cale ferată pe relația București Vest – Răzoare – București Progresu, din care funcțională este, în prezent, linia dintre București Vest și Vasile Milea; o linie de cale ferată care asigură legătura cu Snagov din Ramificația Căciulați și Centura Feroviară a Municipiului București.
”Trenul metropolitan București – Ilfov va putea fi folosit începând cu anul 2024 de locuitorii din regiune, alături de autobuze, troleibuze, tramvaie și metrou. Astfel, în viitor, distanța de la Snagov la Gara de Nord ar putea fi parcursă în circa 30 de minute, față de un interval de timp aproape dublu necesar unui autoturism în condițiile actuale de trafic. Trenul metropolitan este un proiect inițiat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI), care urmărește integrarea acestui mod de transport cu cel de suprafață și cel subteran”, a scris ADITPBI pe pagina de Facebook.
”În zona Bucureștiului avem șapte linii care vin către București, plus o linie circulară - celebra centură feroviară a Bucureștiului - plus câteva linii locale, gen linia de la Snagov. Avem și niște linii industriale, care la un moment dat pot să facă scopul introducerii unor astfel de servicii, pentru a deservi noile cartiere care apar în zonele de periferie ale orașului. Iarăși important - avem o linie de cale ferată în interiorul orașului, semi-abandonată, în sud-vestul Bucureștiului, unde de asemenea căutăm soluții pentru revigorarea transportului printr-un sistem modern și plăcut, dar și cu respectarea proiectelor locale de înfrumusețare a cartierelor", a explicat Roșeanu.
În cadrul proiectului vor fi modernizate și gările care vor fi conectate cu transportul public local și parcări park&ride.
"Vorbim de mici piețe ale gării, care vor fi umane, care vor avea pe de o parte transfer, fără obstacole, între sistemul de transport public local, între sistemul de deplasare pietonală locală și zona de transport feroviară. Vorbim de mici zone unde oamenii să putea să stea, să se recreeze, să existe locuri unde să lase mașina, park and ride, dar și pentru biciclete, trotinete, în siguranță - cu integrare cu sistemul de informare al Bucureștiului", a spus Roșeanu.
Costurile aferente proiectului sunt estimate la circa 600 de milioane de euro, din care 400 de milioane pentru achiziția unor trenuri noi.Mai eaxct, ar urma să se achiziționeze 72 de trenuri noi.
În prima fază se va introduce trenul metropolitan pe rețeaua feroviară existentă prin:
- reînnoirea/modernizarea liniilor existente
- modernizarea stațiilor existente
- construcția unor stații noi
- construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
- eliminarea unor limitări tehnice ale rețelei
- achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată
În faza 2 se dorește dezvoltarea serviciilor la nivelul întregii rețele existente prin:
- modernizarea și dublarea unor linii cu stadiu mai avansat de degradare și provocări tehnice ridicate
- modernizarea stațiilor existente
- construcția unor stații noi
- construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
- eliminarea unor limitări tehnice ale rețelei
- achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată
Faza a 2 se va implementa între 2024 – 2030 și ar urma să fie finanțată prin fonduri europene nerambursabile POT 2021-2027 și POR 2021-2027;
Faza 3 vizează extinderea serviciilor pe noi linii construite (linii dedicate sau in trafic mixt) prin:
- construirea de linii noi, special proiectate pentru serviciile de tren de tren urban/metropolitan
- construirea de linii noi, proiectate pentru trafic mixt, pentru creșterea capacității rețelei existente
- construcția unor stații noi
- construcția sistemelor și subsistemelor destinate asigurării tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică
- achiziția de vehicule feroviare proiectate pentru trafic de scurt parcurs și în cadență ridicată
Orizontul de implementare este 2040-2050, iar investițiile ar urma să fie realizate prin fonduri europene nerambursabile post MFF 2021-2027 și alte surse de finanțare.
