„Suntem cu o navă la Giurgiu, nu putem să descărcăm de două săptămâni”, se plânge un armator, care spune că mai are o navă blocată în Germania, unde, din cauza scăderii nivelului Rinului și al Dunării, situația este mult mai gravă. ”La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească”, relatează el. Adrian Maizel, coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, explică: „Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară și vară, nu a plouat în țările din amonte. Debitul e menținut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade”.
"Tocmai am terminat de încărcat nava și, din calculele mele, ar fi vreo 640 - 650 de tone, e cam la două treimi", spune pentru News.ro armatorul Silviu Pralea.
Proprietar al unui șlep cu o capacitate maximă de 960 de tone, face constant curse pe Dunăre. Din 21 iunie, transportă cereale pe ruta Galați - Constanța. De atunci au început să scadă constant cotele și să apară problemele.
Impactul economic al noilor condiții de trafic
"N-am încărcat-o la plin, din cauza nivelului mic al Dunării", explică armatorul Silviu Pralea.
Dacă ar fi completat diferența, partea din corpul navei scufundată sub apă ar fi fost mai mare. Ar fi riscat să atingă fundul nisipos al fluviului, în zonele cu cote mici, și să nu-și poată continua marșul.
"O cursă-două am făcut, la începutul campaniei agricole (sfârșitul lunii iunie, n.r.), la capacitate maximă, apoi restul tot mai gol. Asta e a șaptea cursă", spune bărbatul.
După un drum de două zile, șlepul său va ajunge în portul Constanța, unde va descărca. Economic, mai toată lumea are de pierdut.
"La prima cursă (din 21 iunie, când era încărcat aproape la plin, n.r.) am luat vreo 8.500 de euro, acum am ajuns la 7.500 - 8.000 de euro de transport. Prețul se va simți în buzunarul cumpărătorilor. Am plecat de la 55 lei/ tonă, acum s-a ajuns la 63 de lei", explică Pralea.
Nu doar scăderea nivelului apei are un impact negativ în prețul mărfurilor. Un alt factor este cel al combustibilului: litrul de motorină, care costa în urmă cu o lună aproximativ 4,2 lei, a depășit 5,2 lei (carburantul naval nu are accize).
Varianta cea mai rea: pe jumătate gol, blocat cu săptămânile în port
Chiar dacă șlepul său e pe o treime gol și încasează mai puțin pe o cursă, Silviu Pralea se poate considera norocos: nava lui, spre deosebire de ale altora, este în marș.
"Pe Dunărea maritimă se circulă relativ bine, colegii care navighează în partea de sus a Dunării au probleme mari", explică el.
În funcție de tipul navelor care o pot tranzita, Dunărea se împarte în maritimă (între Sulina și Brăila, aici au acces nave cu un pescaj mai mare) și fluvială (de la Brăila la intrarea în țară).
"Suntem cu o navă la Giurgiu, nu putem să descărcăm de două săptămâni", declară pentru News.ro armatorul Coreliu Barbu.
Una dintre cele două nave pe care le are e blocată aici, cu o capacitate de 2.000 de tone, are pe ea o mie de tone de rulouri de tablă încărcate din Austria. Nu pot descărca din cauza nivelului scăzut al apei din port.
Cu cea de-a doua navă spune că e mai rău.
"E prinsă pe Main, încărcată cu floarea soarelui, și nu putem ieși cu ea pe Rin din cauza cotelor scăzute istorice. La Rin e mai rău ca pe Dunăre, iar pe Dunărea germană e mai rău ca pe Dunărea românească", face scurt o radiografie a situației Barbu.
Estimează că, în ambele cazuri, abia peste vreo două săptămâni ar putea avea cote suficiente cât să descarce marfa.
Aproape de minimul istoric
"Nivelul actual e mai scăzut decât în 2024, ajungem aproximativ la cel din 2025 și ne apropiem chiar de nivelurile din 2003, cele mai rele din ultimele decenii", explică pentru News.ro Adrian Maizel, purtătorul de cuvânt al Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați și coordonatorul Compartimentului hidrografic din cadrul instituției.
"Chiar dacă în România a plouat mult în primăvară și vară, nu a plouat în țările din amonte. Debitul e menținut de râurile din Germania, Austria. Dacă iarna nu sunt zăpezi importante cantitativ, în primăvară scade. Jiul, Argeșul au puțin aport. De exemplu, în urma ploilor de săptămâna trecută din zona Moldovei, pe 27 iulie am avut la Galați o creștere de 4 cm, care s-a dus imediat, acum (29 iulie, n.r.) suntem în aceeași situație", spune Maizel.
Nivelul scăzut a dus la o situație nemaiîntâlnită de șapte ani: pe 17 iulie 2026 a fost emis un aviz de existență a cazului de forță majoră.
"E de folos armatorilor, în condițiile în care nu vor reuși să-și transporte marfa contractată. E dat în condiții excepționale", explică Maizel.
Pe 30 iulie, Apele Române anunțau că debitul Dunării la intrarea în țară (Baziaș) era de 1.600 mc/s, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indica o scădere până la aproximativ 1.500 mc/s în jurul datei de 6 august.
"Aceste valori sunt de aproape trei ori mai mici decât media multianuală a lunii iulie (4.750 mc/s) și se apropie de minimul istoric înregistrat în anul 1985, când debitul Dunării a fost de 1.400 mc/s", transmiteau reprezentanții Apelor Române.
Vestea bună vine dinspre canalul Sulina
Până la scăderea dramatică a nivelului fluviului, accentuată în iulie, traficul de mărfuri prin Bara Sulina s-a păstrat aproximativ la același nivel cu cel din anul trecut.
Conform datelor oferite de AFDJ, la solicitarea News.ro, 1.224 nave au tranzitat zona în primele șase luni din 2026, față de 1.229 de nave în aceeași perioadă din 2025.
Nivelul este mult sub cel din primele șase luni ale lui 2024 (1.680 nave) sau 2023 (2.199 nave), dar mult peste anii precedenți: în prima jumătate a lui 2020 tranzitau 723 nave, în perioada similară din 2021 - 884 nave.
Explicația variațiilor din acești ani e simplă: războiul declanșat în februarie 2022 de Rusia împotriva Ucrainei.
"Vârfurile din 2022 - 2023 se datorează mutării unei părți din trafic pe zona dunăreană, în loc să fie tranzitată Odesa. Redeschiderea coridorului maritim Odesa - Constanța a dus la tranzitarea navelor prin acel coridor maritim", spune Maizel.
