Volkswagen, una dintre cele mai mari companii din Germania, cu un sindicat care cuprinde circa 120.000 de membri, a încheiat un acord cu sindicatele privind majorările slaariale și alte măsuri, solicitate de angajați în cadrul grevei din această lună. Primele informații publicate de IG MEtal vorbsc despre o creștere de 4,3% din mai 2018.
Negocierile au fost conduse de liderul IG Metal din regiune, Thorsten Groeger, și de brand managerul Martin Rosik, din partea VW. Înaintea ultimei runde, VW venise cu o ofertă substanțial îmbunătățită, față de poziția anterioară care nu oferea nicio creștere. Astfel, compania a propus 3,5 procente creștere, începând cu luna mai și alte 2 procente din mai 2019. Sindicatul solicitase 6% creștere, o îmbunătățire a pensiilor și o garanție pentru obținerea locurilor de formare.
Site-ul sindicatului IG Metal - filiala VW, a publicat primele informații care arată că s-a convenit o creștere de 4,3% din mai 2018, plus plata a 100 de euro fix, pentru fiecare din lunile ianuarie, februarie și martie. Din 2019 vor fi crește plățile pentru pensie cu 90 de euro, de asemenea vor fi asigurate 1400 de locuri de formare pentru ucenici.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Angajații sindicatelro VW lucerează în șase uzine din vestul Germaniei, Emden, Hanovra, Wolfsburg, Salzgitter, Brunswick și Kassel și divizia financiară VW.
Urmare a acordului inițial încheiat de IG Metall cu primele companii, în urma căruia au recomandat celorlalte sindicate și patronatelor să urmeze aceleași principii pentru ficare caz în parte, sindicatele din Volkswagen Group au demarat noi negocieri cu companiile și au ajuns astăzi la un acord, le cărui detalii urmează să fie anunțate în cadrul unei conferințțe de presă.
Acordul inițial, încheiat pe 6 februarie de IG Metall cu companii care însumau circa 500.000 de angajați, prevedea o creștere a salariilor de 4,3% de-a lungul următoarelor 27 de luni.
Solicitările sindicatelor au fost de 6 procente creștere, pentru toți cei 3,9 milioane de angajați din industria metalurgică, într-un moment în care rata șomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel de la unificarea celor două Germanii, în 1990.
Refuzul patronatelor de a accepta revendicările a condus la o serie de greve spontane în industrie, inclusiv la constructorii de automobile, care au cumulat o scădere de circa 200 milioane de euro a veniturilor ca urmare a opririi activității.
