În vara acestui an se va atinge borna de o mie de kilometri de drum de mare viteză, a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu, precizând că este „o premieră tristă” care trebuia atinsă în urmă cu mult timp. Ministerul Transporturilor și-a propus ca până la finalul acestui an să încheie contracte pentru 1.000 de kilometri de drum de mare viteză, în așa fel încât să existe o predictibilitate în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii rutiere.
”Anul acesta va fi un an cu câteva premiere. În luna iunie, până la sfârșitul lunii, vom atinge prima mie de kilometri de drum de mare viteză, aici includem și drumurile expres. E o premieră tristă pentru că doar după treizeci și ceva de ani atingem această cifră, doar că trebuia atinsă mult, mult mai demult. O altă premieră pe care vrem să o atingem până la sfârșitul anului o reprezintă o altă mie de kilometri și am vrea să atingem ținta de o mie de kilometri cu contract de execuție lucrări, adică să avem o predictibilitate pe următoarea mie. În ultimii trei ani avem un trend pozitiv la transporturi pe rutier: avem din ce în ce mai multe contract e care merg bine și din ce în ce mai puține contracte care merg prost, asta și datorită faptului că avem constructori care au învățat”, a declarat Ionel Scrioșteanu sâmbătă, la Digi 24, potrivt News.ro.
El a precizat că anul acesta se vor cheltui aproximativ 16 miliarde de lei pentru infrastructură rutieră, în condițiile în care suna cheltuită în anul 2019 a fost de aproximativ 2,7 miliarde de lei, el explicând că la nivelul companiei de drumuri productivitatea a crescut.
În ceea ce privește faptul că România nu a reușit în peste 30 de ani să construiască drumuri de mare viteză, Scrioșteanu admite că au existat fonduri, dar motivele au fost legate de incapacitatea administrativă și de instabilitatea politică și instabilitatea privind prioritizarea proiectelor la nivelul Ministerului Transporturilor.
Din aceste cauze, ani la rând la Ministerul Transporturilor până în anul 2019 „întotdeauna au fost rectificări negative și de aici lipsa de performanță și lipsa de producție în a avea autostrăzi”, adaugă Scrioșteanu.
