Metroul de la Cluj va fi scos din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dar s-a găsit finanțare din Programul de Transport și din obligațiuni "verzi", emise de statul român, a anunțat, la conferința "Banking Forum", ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu.
Potrivit acestuia, contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiție care este deja în execuție și produce cheltuieli, scrie Agerpres.
„Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înștiințați că vom avea o plată parțială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile și decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie și plata parțială. Am anunțat că vom avea o plată parțială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă și privesc guvernanța corporativă. Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administrație, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenția de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.). Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanțare. S-a găsit, de fapt, o finanțare în Programul de Transport. Va fi finanțat și din obligațiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiție, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiție care este deja în execuție și produce cheltuieli”, a afirmat Câciu la evenimentul organizat de Financial Intelligence.
Oficialul MIPE a precizat, totodată, că, până la finele acestui an, gradul de absorbție a fondurilor europene pe exercițiul financiar actual va fi de 10%, iar în 2025 de 35%.
„Acum suntem în zona, pe 2021-2027, cu 22-23 de miliarde de euro contractate, sunt trimise și deconturi la Comisie, dar în bugetul de stat, practic ele nu afectează deficitul. De ce? În momentul în care face o cheltuială pe fonduri europene se trece și la venituri și la cheltuieli, cel puțin la venituri în proporție de 85%, asta este regula (…) La momentul acesta sunt 400 de milioane de euro deja trimise la Comisie. Până la finalul lunii octombrie avem un miliard de euro care se trimite la Comisie, iar până la final de an încă două miliarde de euro. Practic, nu suntem într-o zonă de de risc, dar ca să ai absorbție trebuie să ai proiecte, ca să ai proiecte trebuie să ai apeluri, ca să ai absorbție sau cheltuieli trebuie să ai contracte semnate. În 2023 nu era niciun apel lansat, niciun fel de proiect semnat sau depus, niciun fel de contract. Eu zic că anul acesta se va încheia totuși cu 10% absorbție. Acum suntem la 4%. Vorbesc doar de Coeziune și fonduri structurale, pentru că pe total în România au intrat cinci miliarde de euro anul acesta din fonduri europene. Pe total fonduri, anul acesta se va încheia cu 10% absorbție, iar anul viitor vom avea 35% pe ceea ce deja am contactat și produce cheltuieli”, a spus ministrul de resort.
Acesta a adăugat că România nu are o problemă din perspectivă bugetară în ceea ce privește absorbția de fonduri europene.
„Practic, nu avem o problemă din perspectiva bugetară. Am văzut aceste critici. Încă o dată, pentru neinițiați, poate acest lucru ține. Pe partea de absorbție, suntem în faza de decont cu Comisia Europeană. Evident că nu vei primi banii de la Comisia Europeană până când nu ai cheltuiala din bani interni, pe care încă o dată o neutralizezi din perspectiva deficitului, pentru că sunt niște reguli fiscal-bugetare, sunt reguli de contabilitate bugetară. Faci aceste cheltuieli, după care, evident depui declarațiile de cheltuieli la Comisie”, a subliniat Adrina Câciu.
