Președintele Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea unei legi prin care se modifică prevederi pe tema administrării porturilor și a modului în care se încheie concesiunile, argumentând că sunt introduse măsuri neclare și neconstituționale și că ele avantajează operatorii portuari, în detrimentul administrațiilor portuare, iar piața nu este lăsată liberă. Legea a fost anterior declarată neconstituțională și revotată în Parlament.
Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 vizează aspecte referitoare la darea în administrare, concesionarea, subconcesionarea și închirierea unor bunuri proprietate publică, în domeniul navigației maritime și fluviale și la regimul juridic al contractelor de închiriere/subconcesionare pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente de suprastructură portuară care sunt utilizate legal de către operatori economici. Totodată, prin această lege se înființează, în cadrul Consiliului Concurenței, Consiliul de supraveghere din domeniul naval, ca structură fără personalitate juridică, formată din 5 membri numiți și revocați prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței.
Legea a fost adoptată de Parlament, iar Guvernul Cioloș a sesizat Curtea Constituțională, în 2016, care, în februarie 2017, a declarat-o neconstituțională, pe motiv că nu au fost respectate normale de adoptare. Parlamentul a reluat votul, cu modificări minore, care sunt acum criticate de președintele Iohannis, scrie News.ro.
El susține că nou înființatul organism de pe lângă Consiliul Concurenței, Consiliul de supraveghere în domeniul naval, ar trebui reglementat prin modificarea Legii concurenței, și nu prin cea privind porturilor. Iohannis invocă și decizii ale CCR, care solicitau ca toate dispozițiile privind concurența să se regăsească într-o singură lege.
În ceea ce privește componența Consiliului de supraveghere în domeniul naval, președintele spune că este necesară reglementarea prin norme primare, clare și previzibile a unei proceduri transparente de selecție a membrilor, a unor condiții pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, a unor reguli privind încetarea mandatului și revocarea din funcție, sau vacantarea postului, precum și regulile de funcționare a Consiliului de supraveghere în domeniul naval - cvorum de ședință și cvorum decizional.
"Legea prevede în alin. (9) al art. 661 că acest Consiliu de supraveghere în domeniul naval trebuie să dețină o capacitate organizațională suficientă în ceea ce privește resursele umane și materiale, proporțională cu importanța sectorului naval din România. Această capacitate va fi dimensionată corespunzător și prevăzută în cadrul bugetului anual aprobat al Consiliului Concurenței. În opinia noastră, acest text este însă imprecis și neclar, lăsând la dispoziția autorității publice de numire o putere discreționară absolută în interpretarea sintagmelor „capacitate organizațională suficientă”, „proporțională cu importanța sectorului naval din România” sau „dimensionată corespunzător”. O asemenea modalitate de reglementare contravine și jurisprudenței Curții Constituționale, care a statuat că legea trebuie să fie clară și previzibilă astfel încât să ofere garanții contra atingerilor arbitrare ale puterii publice", se arată în cererea de reexaminare.
Iohannis consideră că nu există concordanță de scop între atribuțiile reglementate pentru Consiliul Concurenței, ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenței conform Legii nr. 21/1996 și atribuțiile Consiliului de supraveghere în domeniul naval, ca structură fără personalitate juridică.
"Întrucât cele două consilii au atribuții diferite nu rezultă motivele pentru care Consiliul de supraveghere în domeniul naval ar trebui organizat în cadrul Consiliului Concurenței. În plus, din lege nu rezultă cu certitudine dacă în domeniul naval se mai mențin competențele Consiliului Concurenței, astfel cum sunt acestea stabilite prin Legea concurenței nr. 21/1996 sau, dimpotrivă, acestea sunt excluse", se arată în cerere.
El critică și lipsa de independență a Consiliului de supraveghere în domeniul naval în luarea deciziilor și în privința finanțelor proprii.
Președintele afirmă că dispoziții din lege ar trebui clarificate și corelate și cu Legea contenciosului administrativ.
"Nu este clar dacă Consiliul de supraveghere în domeniul naval soluționează plângerile în cadrul unei jurisdicții speciale administrative sau în cadrul unei proceduri de contestare, în calitate de autoritate ierarhic superioară", atenționează președintele.
O altă critică se referă la o provedere prin care orice alte atribuții ale Consiliului de supraveghere în domeniul naval, organizarea și funcționarea acestuia, precum și regimul contravențiilor se stabilesc prin Regulament de organizare și funcționare a acestui Consiliu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, însă posibilitatea ca alte atribuții să fie stabilite printr-un act administrativ de nivel infralegal contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
Critici sunt ridicate și cu privire la contractele de concesiune, ce se vor încheia între minister/autoritățile administrației publice locale, în calitate de concedenți, și administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare, în calitate de concesionari vor cuprinde în mod obligatoriu cel puțin redevența calculată pe baza veniturilor obținute prin punerea la dispoziția utilizatorilor a infrastructurii primite în concesiune.
Valoarea chiriei/redevenței - ce va fi prevăzută în contractele de închiriere/subconcesiune a terenului portuar ce vor fi încheiate - va fi stabilită cu respectarea principiului aplicării condițiilor egale la prestații echivalente conform dispozițiilor art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea concurenței nr. 21/1996 și va fi stabilită pentru o perioadă de 10 ani la nivelul valorii minime a tarifelor de utilizare a domeniului portuar prevăzute în contractele aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii. Astfel, se poate observa că pentru terenurile pe care sunt amplasate elemente de suprastructură portuară, și pentru care nu există încheiate contracte de subconcesiune sau închiriere, încheierea noilor contracte, în care vor fi stabilite valori minime pentru chirii, este de natură să avantajeze operatorii portuari, în detrimentul administrațiilor portuare, consideră președintele.
"Considerăm că legea poate conduce la înregistrarea unor pierderi financiare sau venituri suboptimale pentru administrațiile portuare pe o perioadă lungă de timp, acestea neputând beneficia pe deplin de pe urma unor prețuri stabilite prin raportul dintre cerere și oferă. În esență, porturile reprezintă active ale statului ce trebuie să fie deschise pieței, în mod transparent, potrivit principiilor economiei de piață. Această modalitate de valorificare a activelor portuare prin stabilirea unor prețuri reduse poate să sacrifice concurența dintre operatori, dacă subcontractarea nu este, la rândul ei, permisă la nivelul activelor existente", se arată în cerere.
Iohannis susține că orice act normativ care vizează alocarea unor resurse trebuie să se concentreze, în esență, pe mecanismele prin intermediul cărora aceste resurse sunt alocate. Conform principiilor economiei de piață, aceste mecanisme trebuie să fie liberul acces, competiția și transparența. Or, în cazul de față, legea pare că se concentrează pe rezultate (stabilirea prețurilor) și mai puțin asupra mecanismelor prin care se formează prețurile utilizării activelor portuare.
Fondul Proprietatea, acționar la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, a transmis o scrisoare către Iohannis în care solicită președintelui României nepromulgarea unei legi adoptate recent de Parlament și care aduce modificări Ordonanței Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor, motivând solicitarea prin faptul că actul normativ ar oferi privilegii actualilor operatori portuari în defavoarea statului.
Operatorii portuari consideră că demersul Fondului Proprietatea de a solicita președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea adoptată recent de Parlament și care aduce modificări Ordonanței Guvernului nr 22/1999 privind administrarea porturilor este nefondat și reprezintă “un act de rea-credință, manipulare și apărare a propriilor interese financiare”, precizând că FP este un fond de investiții care și-a pierdut scopul inițial.
