Guvernul a aprobat miercuri studiul de fundamentare pentru realizarea și operarea, în parteneriat public-privat, a autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov, urmând ca până la finele anului să fie semnat contractul de execuție. Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că durata de proiectare și execuție va fi de maximum 4 ani, cu începere din 2019, iar costul estimat al proiectului se ridică la 1,36 miliarde euro.
Studiul cuprinde totodată și condițiile pentru operarea autostrăzii București-Ploiești.
Potrivit premierului, în septembrie vor începe procedurile de atribuire și dialogul competitiv cu investitorii astfel încât până la sfârșitul anului să fie semnat contractul de execuție.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În condițiile în care durata de proiectare și execuție va fi de maximum 4 ani, cu începere din 2019, constructorul va primi bonificații din partea statului dacă lucrările de execuție sunt finalizate în avans, urmând a fi penalizat pentru eventuale întârzieri.
Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, bonificația acordată pentru terminarea înainte de termen a lucărilor va fi de 100 milioane de euro/ an și va fi calculată în funcție de perioada de finalizare anticipată a proiectului. Penalitățile vor fi în sumă egală, de 100 milioane euro, urmând a fi calculate în funcție de durata întârzierii.
”În situația devansării lucrărilor perioadei de 48 luni aferentă lucrărilor de proiectare și execuție, partenerul privat va primi din partea partenerului public o primă de succes echivalentă cu ponderea într-un an a perioadei de devansare, valoarea totală a primei de succes fiind de 100 milioane euro/ an. În situația întârzierii finalizării perioadei de proiectare și execuție, partenerul privat va plăti partenerului public o amendă corespunzătoare ponderii în an a perioadei de întârziere, amenda anuală fiind de 100 milioane euro”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.
Durata de operare a autostrăzii pentru investitorul privat va fi de 20 ani, iar costurile estimate ale proiectului se ridică la aproximativ 1,36 miliarde euro.
Așa cum este prevăzut în legislație, partenerul public va contribui cu 25%, iar partenerul privat cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare.
CITEȘTE ȘI VIDEO & FOTO Noul SUV Arkana, dezvoltat pe platforma Dacia Duster, a fost prezentat la MoscovaÎn februarie, Profit.ro a anunțat că Guvernul și Banca Europeană de Investiții (BEI) poartă discuții cu privire la începerea unui proiect pilot de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, după ce autostrada Comarnic-Brașov nu a putut fi construită în acest mod. BEI a acordat în 2017 României finanțări record în valoare de aproape 1,9 miliarde euro, iar ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, s-a angajat, într-o discuție cu vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, ca autoritățile să nu mai prelungească acordurile de finanțare cu banca, cum s-a întâmplat în trecut.
Anunțul privind discuții privind un proiect pilot în regim de parteneriat public-privat a fost făcut în urma unei întrevederii a delegației guvernamentale conduse de vicepremierul Viorel Ștefan cu vicepreședintele BEI Andrew McDowell.
În acest context, vicepreședintele BEI a arătat că un proiect complex precum autostrada Comarnic-Brașov nu a fost cea mai potrivită alegere pentru un parteneriat public-privat.
”Comarnic-Brașov este un proiect complex, în termeni de parteneriat public-privat poate că nu a fost bine să fie primul dezvoltat astfel. Pentru reputația României, ca țară favorabilă parteneriatului public-privat, poate e mai bine să începem cu ceva mai ușor și, în acest mod, să creștem reputația României pentru a atrage investiții de acest fel. Din acest motiv, discutăm ce proiect ar putea fi dezvoltat în parteneriat public-privat”, a declarat vicepreședintele BEI.
CITEȘTE ȘI Stuttgart introduce restricții pentru motoarele diesel Euro 4 și mai vechi. Orașul - printre cele mai poluate orașe din EuropaÎn decembrie 2015, Guvernul a decis că proiectul austostrăzii Comarnic-Brașov nu va mai fi realizat în parteneriat public-privat, după ce a eșuat concesiunea Vinci-Aktor-Comarnic.
În decembrie anul trecut, Guvernul a adoptat, prin ordonanță de urgență, noi reglementări privind legea parteneriatului public-privat.