Consecința neintenționată a intervenționismului: o reglementare menită să ieftinească benzina și motorina poate diminua concurența și încetini procesul de reducere a prețurilor

De vineri până marți, toți distribuitorii au scumpit benzina și motorina cu câte 10 bani/l, în două etape, una la începutul weekend-ului trecut, alta la finalul său.

În perioada respectivă, cotația petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import, potrivit datelor AEI.

„O măsură intervenționistă concepută pentru a limita profiturile excesive poate ajunge să reducă presiunea concurențială, iar o reglementare menită să ieftinească produsele poate încetini chiar procesul de ieftinire”, susține Chisăliță.

CITEȘTE ȘI VIDEO PREMIERĂ în România. Camioane verificate cu un scanner cu raze X. Au fost oprite aproape 100.000 de kilograme de deșeuri

Însă plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabilește că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referință de piață, o țintă spre care operatorii economici tind în mod natural.

Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii.

În opinia acestuia, intervenționismul guvernamental de plafonare a adaosului comercial, poate conduce la apariția unui paradox: Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dar dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare.

CITEȘTE ȘI Proaspăt ieșită din cel mai mare IPO din istorie, SpaceX anunță că vinde obligațiuni pentru plata datoriilor. Acțiunile cad

Cu alte cuvinte, ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. Este un fenomen cunoscut în teoria economică și observat în numeroase piețe reglementate, efect de „focalizare” a prețurilor în jurul plafonului ( a se vedea piața gazelor). În loc să stimuleze concurența, plafonul ajunge să ofere tuturor participanților o indicație clară asupra nivelului considerat acceptabil.

„În cazul României, efectul poate fi amplificat de structura pieței carburanților. Aceasta este dominată de câțiva jucători mari, cu poziții solide și comportamente comerciale relativ predictibile. Într-o astfel de piață, o limită administrativă poate avea efecte diferite față de cele întâlnite într-un sector puternic concurențial”, afirmă Chisăliță, care recunoaște însă că nu există în prezent dovezi publice că majorarea de distribuitori a fost determinată direct de mecanismul plafonării adaosului comercial, deși ipoteza este plauzibilă.

„De aceea, succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intențiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică. Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar și indirect, la menținerea unor prețuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurența liberă, atunci avem în față încă un exemplu al unei realități economice incomode, măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, dar costurile ascunse ajung întotdeauna să fie suportate tocmai de consumatorii pe care urmăresc să îi protejeze”, concluzionează acesta.

Pe 30 iunie urmează să expire juridic starea de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere declarată de guvern prin ordonanță de urgență de la 1 aprilie, precum și toate măsurile de combatere a ei adoptate atunci, valabile doar pe perioada stării de criză.

Acestea sunt:

- limitarea adaosului comercial la benzină și motorină la nivelul celui din 2025;

- obligația impusă benzinăriilor de a nu majora prețurile (atunci când intenționează să o facă) decât o dată pe zi;

- controlul exporturilor de motorină și țiței;

CITEȘTE ȘI ANCHETA ROBOR BNR cere public clarificări de la Consiliul Concurenței, inclusiv despre nivelul „presupus corect” al indicelui

- reducerea temporară a conținutului minim de biocarburant din combustibilii auto, de la 8% la 2%;

- reducerea temporară cu circa 10% a accizei la motorină;

- impunerea unei contribuții de solidaritate celor de la OMV Petrom.

Până la expirarea stării de criză și a măsurilor de combatere a ei mai sunt mai puțin de 3 săptămâni.

În acest interval, dacă nu va fi numit un nou guvern, cu puteri depline, și se va considera că ″persistă împrejurările care au determinat situația de criză″, guvernul Bolojan ar putea profita de ambiguitatea legislativă pentru a prelungi starea și măsurile prin hotărâre.

CITEȘTE ȘI DECIZIE Bolojan, măsură pentru primari: A prelungit cu un an deadline-ul de finalizare a parcurilor fotovoltaice subvenționate din Fondul de Modernizare UE

Sau lucrurile pot fi rezolvate în Parlament, unde se află pe circuitul legislativ, la Camera Deputaților, proiectul legii de adoptare a OUG nr. 19/2026, aprobat deja tacit de Senat pe 20 aprilie.

Termenul de depunere a raportului pe fond, cu posibile amendamente, a fost depășit deja cu 1 lună.

Deputații pot, modificând ordonanța prin legea de adoptare, fie să precizeze tipul de act normativ guvernamental prin care poate fi prelungită starea de criză, fie să o prelungească chiar ei direct.

Vacanța parlamentară începe pe 1 iulie 2026.