Principalele aeroporturi din România nu vor face față, în următorii ani, unei creșteri accentuate a traficului de pasageri dacă nu vor fi demarate rapid lucrări ample de modernizare și extindere a infrastructurii aeroportuare și dacă imixtiunea politicului în acest domeniu nu va scădea, în condițiile în care există un deficit de specialiști angajați în funcții de conducere, iar traficul de pasageri este așteptat să crească în acest an cu cel puțin 12%, potrivit specialiștilor consultați de News.ro.
Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România a crescut anul trecut cu 23,5%, până la 16,39 milioane de pasageri, din care peste două treimi au trecut prin aeroportul Henri Coandă, potrivit datelor publicate recent de către Institutul Național de Statistică (INS).
Principalul motor al acestui avans îl reprezintă extinderea transportului aerian low-cost. Primii doi jucători din piața transportului aerian de călători, Wizz Air și Blue Air, au transportat anul trecut peste nouă milioane de pasageri. Pentru acest an, Blue Air estimează o creștere de 13% a numărului de pasageri transportați, până la 4,05 milioane.
La nivel național, pentru acest an, traficul de pasageri ar putea crește cu 15% pe aeroportul Henri Coandă și cu peste 12% la nivel național, potrivit unor surse avizate, consultate de News.ro.
”În primele două luni ale acestui an am observat o creștere semnificativă a traficului, și de 20% pe unele aeroporturi. Estimăm un avans de peste 12% la nivel național, ceea ce înseamnă că este posibil să ne apropiem de 19 milioane de pasageri la finalul anului”, au declarat sursele consultate de News.ro.
Aeroportul din Cluj, al doilea din țară, estimează un număr de trei milioane de pasageri în acest an, un avans de aproape 60% față de 2016, când a avut 1,88 milioane de pasageri.
”Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj își consolidează puternic a doua poziție în clasamentul aeroporturilor românești, iar planurile de dezvoltare ale aeroportului nu se opresc aici mai ales că pentru acest an, 2017, se estimează un trafic de 2,7 - 3 milioane de pasageri”, au declarat reprezentanții aeroportului, la solicitarea News.ro.
Aeroporturile din România sunt deținute fie de Ministerul Transporturilor - cazul aeroporturilor Capitalei -, fie de administrațiile locale, cum este cazul celui din Cluj.
În luna ianuarie a acestui an, Consiliul Județean Cluj a anunțat că au fost emise autorizațiile pentru construirea, la aeroportul internațional ”Avram Iancu” din Cluj, a unei platformei pentru staționarea aeronavelor și pentru modernizarea terminalului plecări.
În acest context, al unei creșteri accelerate a traficului de pasageri, aeroporturile din România, inclusiv Henri Coandă, de lângă București, au nevoie de investiții și de specialiști, în paralel cu o imixtiune mai mică a politicului în acest sector, a declarat, pentru News.ro, președintele Asociației Piloților și Proprietarilor de Avioane din România (AOPAR), Radu Merica.
”Există o imixtiune a politicului in acest domeniu. Managementul politic nu duce la rezultate bune, la dezvoltare, trebuie angajați profesioniști în aviatie și lăsați să-și facă treabă. Există o lipsă acută de specialiști în domeniul infrastructurii, iar cei care sunt nu sunt angajați politic”, a avertizat Merica.
El consideră că trebuie trebuie construite terminale noi pe majoritatea aeroporturilor, în condițiile în care Henri Coandă este singurul aeroport unde există posturi moderne de preluare a pasagerilor.
”Ar trebui să existe o viziune politică la nivel național în acest sens, în contextul în care toate aeroporturile sunt deținute și administrate de stat. Numirile în conducerile aeroporturilor se fac politic”, a spus Merica.
El a avertizat că, de multe ori, se aplică soluții pe termen scurt pentru că nu există o viziune pe termen lung, dar aceste soluții, pe termen lung, ajung să fie mai costisitoare. Astfel, au început să apară deja probleme chiar pe cel mai mare aeroport al țării, Henri Coandă, în orele de vîrf.
”Pentru Henri Coandă am propus mai demult soluția construirii unui terminal nou. În decembrie, pe Henri Coandă, am așteptat o oră și jumătate. Apar, în ore de vârf, zone de gâtuire a traficului, la filtre, la controlul pașapoartelor”, a explicat Merica.
Pentru acest an, șefii Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) trebuie să implementeze anumite măsuri prin care să reducă timpul de așteptare la punctele de control pe Henri Coandă, potrivit specialiștilor.
Alte nevoi, la nivel național, sunt legate de creșterea mobilității regionale prin dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, creșterea capacității aeroporturilor în corelare cu cererea de trafic și cu obiectivele de protecție a mediului.
Astfel, chiar dacă sunt bine împărțite la nivel teritorial, aeroporturile regionale ale României din Timișoara, Cluj, Târgu Mureș, Baia Mare, Iași, Suceava sau Bacău nu dispun de infrastructura și facilitățile necesare pentru deservirea aeronavelor mari și traficului crescut de pasageri, preconizat pentru următorii 10 ani, au avertizat reprezetanții aeroportului din Cluj, cel mai mare din afara Capitalei.
”Investițiile în infrastructura aeroportuară sunt legate de atragerea operatorilor aerieni și a călătorilor. Aeroporturile din Arad și Baia Mare nu au înregistrat pasageri anul trecut, conform datelor de la Asociația Aeroporturilor din România. Aeroportul din Baia Mare se află în renovare conform celor mai recente date, în timp ce aeroportul din Arad a rămas fără curse regulate în 2015 după ce operatorul low-cost Wizz Air a decis să plece”, au precizat reprezentanții aeroportului din Cluj-Napoca, pentru News.ro.
Potrivit acestora, în general, problemele pe aeroporturile din România sunt date de vechimea infrastructurii și insuficiența obiectivelor de infrastructură în raport cu traficul existent.
