ULTIMA ORĂ Eșec al puterii în Parlament, nu a reușit să impună o durată minimă de 7 ani la contractele de arendă. Proiectul PSD, reluat în pofida deciziei CCR și obiecțiilor lui Iohannis

ULTIMA ORĂ Eșec al puterii în Parlament, nu a reușit să impună o durată minimă de 7 ani la contractele de arendă. Proiectul PSD, reluat în pofida deciziei CCR și obiecțiilor lui Iohannis
Ovidiu Bărbulescu
Ovidiu Bărbulescu
scris 9 apr 2024

Proiectul PSD care îi are printre inițiatori pe actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, pe fostul ministru de resort Adrian Chesnoiu și pe secretarul general al PSD, Paul Stănescu, și prin care este impusă, fără diferențiere, o durată minimă de 7 ani a contractelor de arendare nu a primit voturile necesare, în Camera Deputaților, pentru a fi adoptat de Parlament. Puterea respinsese în comisii un amendament al opoziției prin care moștenitorii bunurilor arendate puteau denunța contractele, ignorând astfel obiecțiile în acest sens ale președintelui Iohannis, cât și avertismentul Consiliului Legislativ că, în anumite situații, moștenitorii vor putea ajunge să nu dispună chiar 14 ani de bunurile moștenite.

De ce este important: Mai mulți deputați și senatori PSD, cărora li s-au alăturat și aleși PNL, au inițiat în 2022 un proiect de lege care a fost adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților, în luna iunie a anului trecut. Printre principalii inițiatori s-au numărat și atunci ministrul actual al Agriculturii, Florin Barbu, foștii miniștri Adrian Chesnoiu și Daniel Constantin, precum și secretarul general al PSD, Paul Stănescu. După ce proiectul a fost respins ca neconstituțional de CCR, la sesizarea USR și a președintelui Iohannis, proiectul a fost inițiat din nou de PSD, de această dată fără PNL, iar printre inițiatorii se numără din nou Florin Barbu, Adrian Chesnoiu și Paul Stănescu.

Urmărește-ne și pe Google News

De asemenea important: Parlamentul a modificat în octombrie 2023 o lege prin care zeci de mii de hectare de teren erau transformate în pajiște. La șefia comisiei de agricultură a Camerei Deputaților era social-democratul Florin Barbu. Potrivit unor informații apărute în presă, la două zile după publicarea legii în Monitorul Oficial, zeci de mii de hectare care apăreau în actele de cadastru ca fiind mlaștini sau bălți ar fi fost transformate peste noapte în pășuni. 

Ciolacu vorbește de deduceri la impozitul pe venit pentru asigurări private de sănătate și învățământ. În 2026, când vom intra în OCDE, vor veni și marile companii de asigurări CITEȘTE ȘI Ciolacu vorbește de deduceri la impozitul pe venit pentru asigurări private de sănătate și învățământ. În 2026, când vom intra în OCDE, vor veni și marile companii de asigurări

Prevederile proiectului contestat de președintele Iohannis și respins de Curtea Constituțională

Proiectul instituia, în forma ințială, o durată minimă obligatorie de 10 ani a arendării în cazul tuturor tipurilor de culturi, cu argumentele dezvoltării domeniului agriculturii și apărării drepturilor arendașilor. În forma actuală a legii se specifică doar că arendarea poate fi făcută și pe durată nedeterminată, fără a fi stabilită vreo durată obligatorie. 

În cele din urmă, în comisii, durată minimă a arendării a fost redusă la 7 ani.

Durata arendării este de minimum 7 ani și se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează sa le producă”, este una dintre prevederile principale ale proiectului, care nu face nicio diferențiere între tipurile de culturi agricole sau bunurile arendate.

Conform altor prevederi, în cazul decesului arendatorului, adică al proprietarului care dă în arendă terenul, moştenitorii sunt obligaţi să menţină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendaşul, fără ca aceeași obligație să cadă în sarcina moștenitorilor arendașului.

Mai mult, proiectul elimină din lista cazurilor care atrag încetarea contractului de arendare înainte de împlinire a termenului, pe cel referitor la moartea arendașului

În schimb, la subarendarea totală sau parțială, care acum este interzisă sub sancțiunea nulității, este introdusă o excepție, și anume a schimbului de utilizare a terenului între arendași.

Opoziția, prin USR, a acuzat faptul că proiectul încalcă principiul libertății contractuale a părților, proprietarii fiind obligați prin lege să cedeze un drept important al lor, și anume dispoziția, pe o durată atât de mare de timp, respectiv pe 7 ani de zile. Ca urmare, parlamentarii USR au sesizat proiectul la Curtea Consituțională, demers pe care l-a făcut și președintele României, în iulie anul trecut.

Noi detalii despre drona românească. Ministru: Avem conceptul a cel puțin 10 drone. Mi-aș dori ca dronele din România să ajungă în toată lumea CITEȘTE ȘI Noi detalii despre drona românească. Ministru: Avem conceptul a cel puțin 10 drone. Mi-aș dori ca dronele din România să ajungă în toată lumea

Obiecțiile de neconstituționalitate și decizia CCR

Șeful statului a sesizat Curtea cu faptul că modificările, de natura legii organice, de vreme ce modifică dreptul fundamental al proprietății, au fost adoptate prin lege ordinară.

Șeful statului a reclamat totodată instituirea unui termen minim al contractului de arendare și eliminarea posibilității reducerii termenelor în caz de refuz al reînnoirii. Astfel, stabilirea unei durate minime de 7 ani pentru încheierea unui contract de arendare reprezintă ”o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate și a dreptului proprietarului de a dispune material și juridic de bunul său”, a considerat și administrația prezidențială.

Printre altele, șeful statului a mai reclamat și modificarea cazurilor de încetare a contractului de arendare și introducerea unor cazuri de menținere a acestora.

Intervenția legiuitorului de a institui, în mod expres, o obligație a moștenitorilor arendatorului, pe de o parte, și nemodificarea dispozițiilor art. 1820 alin. (2) Cod Civil care permit denunțarea unilaterală a contractului de arendare de către moștenitorii arendașului, pe de altă parte, creează un dezechilibru între părți, în favoarea arendașului, cu implicații directe asupra dreptului de dispoziție asupra terenurilor agricole ale arendatorilor. Acest aspect nu ține cont de faptul că în contractul civil de arendare părțile se află într-un raport de egalitate juridică și că, în situația expusă, în cadrul aceleiași categorii juridice, cea a moștenitorilor părților unui contract de arendare, legea instituie un tratament diferențiat, nejustificat obiectiv și rațional, aspect ce contravine art. 16 din Constituție. Acest argument este susținut cu atât mai mult cu cât arendarea nu reprezintă un contract încheiat intuitu personae, decesul arendașului nereprezentând un caz de încetare de drept a contractului”, a arătat președintele.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizările USR și președintelui Iohannis, declarând, la 20 septmebrie 2023, legea votată drept neconstituțională, acceptând sesizările că modificările trebuiau adoptate prin lege organică, pentru că afectează regimul proprietății. Având în vedere că legea a fost declarată neconstituțională pe procedură, CCR nu s-a mai pronunțat și pe fondul legii.

Cu toate acestea, în motivarea publicată și care poate fi citită integral AICI, CCR atrage atenția că un contract de arendare ”reprezintă o specie a contractului de locațiune care prezintă și unele reguli derogatorii de la contractul de locațiune, ținând cont tocmai de obiectul material al contractului”.

În această privință, arată CCR, Codul civil prevede că deși contractul de locaâiune a fost calificat ca find un act de administrare, prin excepție, dacã durata contractului de locațiune depășește 5 ani, încheierea acestuia este asimilat unui act de dispoziție. În acest context, deși contractul de arendare este un contract numit special, obiectul acestui contract vizeazã toate cele trei atribute esențiale ale dreptului de proprietate: în mod direct, folosința, și, în mod indirect, posesia și dispozitia.

”În jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr.44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.345 din 17 decembrie 1996), Curtea a subliniat importanta protejării dreptului de dispoziție al proprietarului chiar în situația încheierii unui contract de închiriere, statuând în acest sens că garantarea dreptului de proprietate presupune protecția tuturor prerogativelor acestui drept și, în mod special, a dreptului de dispoziție. Proprietarului nu i se poate impune prin lege, în cadrul raporturilor contractuale, o obligație la care nu și-a dat consimțământul”, arată judecătorii CCR, fără a se pronunța pe fondul legii. 

Cetățenii SUA nu vor mai avea nevoie nici de viză de lungă ședere în România. Între timp, românii așteaptă să intre fără vize în SUA în 2025, așa cum a promis Ciolacu CITEȘTE ȘI Cetățenii SUA nu vor mai avea nevoie nici de viză de lungă ședere în România. Între timp, românii așteaptă să intre fără vize în SUA în 2025, așa cum a promis Ciolacu

Noul proiect avea aceleași prevederi contestate și respingerea dreptului moștenitorilor de a denunța arenda 

Astfel, la mai puțin de o lună de la decizia CCR, având în vedere că instanța a respins legea doar pentru că nu era organică, inițiatorii, printre care se regăsesc de această dată exclusiv deputați PSD, inclusiv Florin Barbu, Adrian Chesnoiu și Paul Stănescu, au depus la Parlament un nou proiect, sub forma unei proiect de lege organică, dar identic cu proiectul reclamat de șeful statului și declarat neconstituțional.

Mai mult, după cum a semnalat Profit.ro, în comisia juridică a Senatului a fost respins un amendament adoptat de comisia de agricultură și care ar fi răspuns obiecțiilor de neconstituționalitate ale președintelui privind dezechilibrul creat de proiect între moștenitorii contractelor de arendă și arendași.

”În cazul decesului arendatorului, moştenitorii obligaţi să menţină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendaşul, dacă nu denunţă unilateral contractul de arendare, în anul dobândirii certificatului de moştenitor”, era amendamentul respins în unanimitate de senatorii din comisia juridică.

Aceștia au ignorat astfel și avertismentul Consiliului Legislativ, care a recomandat menținerea textului actual la durata arendei, avertizând că în condițiile în care Codul civil prevede că un contract de arendare se reînnoiește de drept, pentru aceeași durată, dacă nu e denunțat de părți, în scris, cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea termenului, iar în cazul terenurilor cu destinație agricolă, cu cel puțin un an, moștenitorii, respectiv noii proprietari pot ajunge ca timp de 14 ani să nu dispună de bunurile arendate.

ULTIMA ORĂ Eșec al puterii în Parlament, nu a reușit să impună o durată minimă de 7 ani la contractele de arendă. Proiectul PSD, reluat în pofida deciziei CCR și obiecțiilor lui Iohannis

Opoziția a avertizat că dacă proiectul ar fi trecut, ar fi sesizat din proiectul la CCR.

Fostul ministru Adrian Chesnoiu, deputat PSD, a spus ca proiectul va fi inițiat din nou de social-democrați. 

viewscnt
Afla mai multe despre
barbu
stănescu
chesnoiu
arenda
arendare
contract
durata
minim
7 ani
proiect
ccr
iohannis
parlament
psd
neconstituțional
ccr
consiliul legislativ