Statul român nu a cumpărat niciun teren agricol din 2014, de când a fost liberalizată piața terenurilor agricole pentru cetățenii străini, deși avea drept de preempțiune și au fost scoase la vânzare de atunci peste 110.000 de hectare. În aceste condiții, puterea de guvernământ propune ca niciun teren scos la vânzare să nu mai poată fi revândut decât statului în următorii 15 ani.
De ce este important: România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.
Mai este bine de știut că: Un teren agricol nu poate fi vândut decât cu respectarea dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale. Dacă în termen de 30 de zile niciunul dintre titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, vânzarea terenului este liberă.
Date oficiale actualizate indică faptul că, de la data liberalizării vânzării terenurilor agricole către străini, în 2014, ofertele de vânzare anuale, calculate la suprafață, s-au triplat în ultimii doi ani. Astfel, în 2014 au fost înregistrate 45.646 de oferte de vânzare, reprezentând peste 58.000 de hectare de teren agricol, iar autoritățile au emis peste 8.000 de avize finale de încheiere a tranzacțiilor.
În 2016, în schimb, numărul ofertelor de vânzare a fost de peste 140.000, însumând terenuri de peste 144.000 hectare, iar avizele emise pentru încheierea contractelor au depășit 48.000.
Totodată, până la finele lunii septembrie 2017 au fost emise peste 34.000 de avize de vânzare, pentru peste 100.000 de oferte de vânzare a circa 110.000 hectare de terenuri agricole.
Un document oficial al Ministerului Agriculturii, datând din această lună, indică însă faptul că statul român nu și-a utilizat dreptul de preempțiune nici măcar pentru un hectar sau o exploatație de câteva hectare, în ciuda faptului că, de-a lungul timpului, lideri politici, atât de la putere, cât și din opoziție, dar și deținătorii portofoliului de ministru al Agriculturii s-au plâns că cetățenii străini ajung să controleze suprafețele agricole din România.
Profit.ro a anunțat la începutul acestui an că ordinea de preempțiune la cumpărarea terenurilor agricole va fi schimbată, urmând să fie modificate și condițiile de achiziționare a acestora în cazul tuturor cumpărătorilor, potrivit proiectului de lege pregătit de actualii guvernanți.
Noile reguli, care pot intra în vigoare chiar din acest an, introduc interdicția înstrăinării acestor terenuri pe o durată mai mare.
Astfel, Puterea propune un termen de 15 ani în care terenurile cumpărate nu vor putea fi revândute, iar în acest caz vor fi achiziționate numai de către statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.
Proiectul de lege modifică ordine de preempțiune astfel:
- coproprietari și rude până la gradul I;
- arendași;
- statul român, prin Agenția Domeniilor Statului;
- proprietari de terenuri agricole vecini.
În ceea ce privește dreptul de preempțiune al arendașilor, care doresc să cumpere terenul agricol, aceștia vor trebui să dețină calitatea de preemptori în baza unui contract de arendare, încheiat și înregistrat cu cel puțin 1 an înainte de data de publicare a ofertei de vânzare a terenului.
În cazul proprietarilor de terenuri agricole vecini, ordinea de exercitare a dreptului de preempțiune va fi următoarea:
- cel care deține terenul vecin cu cea mai mare latură a terenului oferit spre vânzare;
- dacă sunt mai mulți care îndeplinesc prima condiție, se alege cel mai tânăr dintre aceștia;
- cel care are reședinta sau domiciliul situat în localitatea unde este oferit terenul spre vânzare, în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale acestui teren are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unități.
Au fost stabilite, totodată, o serie de condiții cumulative la cumpărarea acestor terenuri de către persoane fizice sau firme, în cazul în care nu este exercitat dreptul de preempțiune.
Persoanele fizice vor trebui:
- să aibă reședința sau domiciliul, pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare;
- să desfășoare activității agricole pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare cu cel puțin 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului.
De aceste condiții vor fi scutiți însă tinerii fermieri.
Pentru persoane juridice, condițiile prevăzute sunt următoarele:
- sediul social sau sediul secundar să fie înregistrat pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare;- desfășurarea de activitate agricolă pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre vânzare, cu minimum 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului;
- veniturile obținute din activități agricole să reprezinte minimum 75% din totalul veniturilor pe ultimii 3 ani.
Proiectul de lege reglementează, totodată, obligativitatea utilizării terenurilor respective exclusiv pentru desfășurarea activităților agricole de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea contractelor de arendare.
Având în vedere posibilitatea transferării dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole prin alte modalități, respectiv actele de dare în plată, proiectul de lege prevede faptul că aceste terenuri nu pot face obiectul contractelor de împrumut încheiate între persoanele fizice și/ sau juridice, cu excepția contractelor de credit încheiate cu instituțiile de credit și/ sau instituțiile financiare nebancare.
