România înregistrează în acest an un maximum al producției de floarea-soarelui, cu o creștere de aproximativ 1,22 milioane de tone față de anul 2020, însă lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări din Uniunea Europeană și nu numai, susțin reprezentanții Clubului Fermierilor Români.
"Pentru cultura de floarea-soarelui, țara noastră utilizează pentru consumul intern aproximativ 1,2 - 1,3 milioane tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021 de 3,3 milioane tone. Această cantitate reprezintă aproximativ 34% din producția Uniunii Europene specifică acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafețe însămânțate de 1,2 milioane hectare. Anul acesta, România înregistrează un maxim al producției de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spațiului comunitar european, înregistrând astfel o creștere de aproximativ 1,22 milioane tone față de anul 2020. Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria (aproximativ 400.000 tone/an), Turcia (aproximativ 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an), țări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franța și Spania). Practic, în acest an agricol, aproximativ două milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE și extra-UE", este de părere Cezar Gheorghe, consultant Clubul Fermierilor Români și expert analist în comerțul cu cereale.
Potrivit unui comunicat de presă al organizației, România are nevoie de asigurarea unor politici care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură, unul dintre obiective fiind stimularea cantității de depozitare și procesare a cerealelor și plantelor oleaginoase, scrie Agerpres.
"România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a țării și calitatea produselor exportate, respectând în același timp condițiile europene specifice fiecărui produs în parte. În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele: stimularea finanțării specifice realizării unor investiții în infrastructura de depozitare; subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare cu scopul creșterii capacității de procesare; oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în țară a materiei prime specifice zonei de procesare; crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare; ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite", notează sursa citată.
Specialiștii în domeniu menționează că impactul financiar al exporturilor indică o diferență de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producția de ulei brut (1.200 dolari/tonă) și cantitatea de șrot rezultat (370 dolari/tonă).
"Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica și distribuția uleiurilor, distribuția și suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de șrot etc.)", atrag atenția oficialii Clubului Fermierilor Români.
Datele centralizate relevă faptul că suprafața cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafața totală a Uniunii Europene. Astfel, în comparație cu Franța, una dintre țările cu cea mai mare suprafață agricolă la nivel european, care a însămânțat în acest an aproximativ 660.000 de hectare, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi.
De asemenea, în 2020, țara noastră a raportat un deficit important privind producția de floarea-soarelui, respectiv 820.000 de tone față de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale prețurilor aferente principalelor produse agroalimentare și nu numai.
La nivel comparativ cu România, state precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecție a siguranței alimentației interne. "De exemplu, Ucraina nu rambursează TVA (valoare 20%) la exporturile semințelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul semințelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puțin de 320 dolari/tonă. Începând cu 01.09.2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei țări", explică specialiștii.
