România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în condițiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
"Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce privește producțiile, cât și exporturile, astfel încât deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creștere cu 58,1% față de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, semințe de floarea-soarelui și boabe de soia", susțin reprezentații Ministerului Agriculturii.
Numai cu statele UE, deficitul a depășit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu țările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019, scrie Agerpres.
Potrivit sursei citate, valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, în timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.
Exporturile în țările UE s-au cifrat la 4,4 miliarde euro (4,57 miliarde euro în 2019), iar în țările terțe au totalizat 2,58 miliarde euro (2,62 miliarde euro în 2019). În ceea ce privește valoarea importurilor din spațiul comunitar, aceasta a urcat la 7,58 miliarde de euro, față de 7,22 miliarde de euro în anul precedent, în timp ce pe zona non-UE a fost consemnată o sumă de 1,346 miliarde de euro, în creștere cu 12,1% comparativ cu anul 2019 (1,2 miliarde euro).
"După cum se știe, decalajul crescător dintre importuri și exporturi a fost determinat și de structura diferită a grupelor de produse tranzacționate de România: exporturi bazate pe materii prime (cereale și oleaginoase) și animale vii (ovine și bovine), comparativ cu importuri de produse procesate, cu valoare adăugată mai mare (carne de porc, produse de brutărie, patiserie și biscuiți, ciocolată, brânzeturi, preparate și conserve din carne, zahăr, băuturi alcoolice), precum și de produse care nu fac parte din oferta internă (cafea, banane, ananas, citrice, fructe tropicale) sau care se importă în special în extrasezon, de exemplu importurile de tomate - 99,9 milioane euro în 2020)", arată specialiștii Ministerului Agriculturii.
Printre grupele de produse care înclină cel mai mult balanța comercială spre deficit se regăsesc: carnea de porc și animale vii din specia porcine, produse de brutărie, patiserie și biscuiți, ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao, lapte, smântână, unt, brânzeturi și alte produse lactate, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahăr, băuturi alcoolice, preparate și conserve din pește și înghețată.
Anul trecut, carnea de porc și produsele de brutărie, patiserie și biscuiți au ocupat primele două locuri în topul importurilor de produse agroalimentare cu un total de 280.100 tone (593 milioane de euro), respectiv 173.500 tone (383,3 milioane de euro). Preparatele pentru hrana animalelor s-au aflat pe poziția a treia, cu o cantitate de 521.500 tone, în valoare de 325,4 milioane de euro.
"România a plătit în 2020 de peste 12 ori mai mult pentru o tonă de produse de brutărie, patiserie și biscuiți achiziționată din celelalte state membre decât a încasat pentru o tonă de grâu livrat pe aceeași piață", susțin reprezentanții Ministerului Agriculturii.
În opinia acestora, dezvoltarea sectoarelor fructelor și legumelor, al plantelor vii și produselor de floricultură, concomitent cu organizarea producătorilor și a filierelor agroalimentare, ar putea contribui la reducerea deficitului comercial agroalimentar. Pe de altă parte, trebuie exploatat la un nivel superior potențialul de creștere a ofertei la export de produse procesate finite, cu valoare adăugată mai ridicată, precum: alimente provenind din agricultura ecologică, produse înregistrate pe scheme de calitate, vinuri și spirtoase, țigarete și rezerve de tutun, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate și brânzeturi, ulei de floarea-soarelui, produse de brutărie, patiserie și biscuiți, preparate și conserve din carne, miere ș.a.
Pe zona de export, România continuă să obțină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spațiul intra și extra comunitar, pe primul loc în 2020 situându-se porumbul, cu o cantitate de 5,71 milioane de tone și încasări de peste 1,08 miliarde de euro.
Grâul ocupă locul al doilea, cu 4,33 milioane de tone exportate în spațiul intra și extracomunitar, și încasări de 844,3 milioane de euro, iar țigările poziția următoare, cu 41.300 tone și o valoare de 702,7 milioane de euro.
Începând cu anul 2015, deficitul comercial agroalimentar a urmat un trend ascendent, importurile având un ritm de creștere mai rapid decât exporturile.
"Creșterea puterii de cumpărare a populației, ca rezultat al aplicării cotei reduse de TVA la produsele alimentare, al majorărilor salariale, introducerii voucherelor de vacanță și reducerii de taxe a stimulat un consum sporit de alimente valoroase, de calitate. De asemenea, în aceeași perioadă, atractivitatea României ca destinație turistică a fost în creștere, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe oferta de produse agroalimentare și băuturi din producția internă și a contribuit la creșterea importurilor", au comentat reprezentanții MADR.
România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, în creștere cu peste 8% față de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.
Anii 2013 și 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând atunci un minus de 89 de milioane de euro.
