Parlamentarii PSD au depus un nou proiect legislativ prin care urmăresc stabilirea duratei minime a unui contract de arendare la 7 ani, deși luna trecută Curtea Constituțională a României a admis constestațiile USR și președintelui Iohannis cu privire la un proiect identic adoptat de Parlament în vară, tot la inițiativa PSD și cu sprijinul PNL și UDMR.
De ce este important: În forma actuală a legii se specifică doar că arendarea poate fi făcută pe durată nedeterminată, fără a fi stabilită vreo durată obligatorie.
Mai mulți deputați PSD, cărora li s-au alăturat și aleși PNL, au inițiat în 2022 un proiect de lege care a fost adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților, în luna iunie a acestui an.
Proiectul instituia o durată minimă obligatorii a arendării, cu argumentul dezvoltării domeniului agriculturii.
”Durata arendării este de minimum 7 ani și se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează sa le producă”, este una dintre prevederile principale ale proiectului.
Acesta mai prevede și că în cazul decesului arendatorului, moștenitorii sunt obligați să mențină contractul de arendare pe durata încheiată cu arendașul. De asmenea, în cazul vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să mențină contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate.
Cu toate acestea, proiectul elimină din lista cazurilor care atrag încetarea contractului de arendare înainte de împlinire a termenului, pe cel referitor la moartea arendașului
În schimb, la subarendarea totală sau parțială, care acum este interzisă, sub sancțiunea nulității, este instrodusă o excepție, și aanume a schimbului de utilizare a terenului între arendași.
Opoziția, prin USR, a acuzta faptul că proiectul încalcă principiul libertății contractuale a părților, proprietarii fiind obligați prin lege să cedeze un drept important al lor, și anume dispoziția, pe o durată atât de mare de timp, respectiv pe 7 ani de zile.
Ca urmare, parlamentarii USR au sesizat proiectul la Curtea Consituțională, demers pe care l-a făcut și președintele României, în iulie.
Șeful statului a sesizat Curtea cu faptul că modificările, de natura legii organice de vreme ce modifică dreptul fundamental al proprietaății, au fost adoptate prin lege ordinară.
A fost reclamată totodată instituirea unui termen minim al contractului de arendare și eliminarea posibilității reducerii termenelor în caz de refuz al reînnoirii. Astfel, stabilirea unei durate minime de 7 ani pentru încheierea unui contract de arendare reprezintă ”o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate și a dreptului proprietarului de a dispune material și juridic de bunul său”, a considerat și administrația prezidențială.
Printre altele, șeful statului a mai reclamat și modificarea cazurilor de încetare a contractului de arendare și introducerea unor cazuri de menținere a acestora.
”Intervenția legiuitorului de a institui, în mod expres, o obligație a moștenitorilor arendatorului, pe de o parte, și nemodificarea dispozițiilor art. 1820 alin. (2) Cod Civil care permit denunțarea unilaterală a contractului de arendare de către moștenitorii arendașului, pe de altă parte, creează un dezechilibru între părți, în favoarea arendașului, cu implicații directe asupra dreptului de dispoziție asupra terenurilor agricole ale arendatorilor. Acest aspect nu ține cont de faptul că în contractul civil de arendare părțile se află într-un raport de egalitate juridică și că, în situația expusă, în cadrul aceleiași categorii juridice, cea a moștenitorilor părților unui contract de arendare, legea instituie un tratament diferențiat, nejustificat obiectiv și rațional, aspect ce contravine art. 16 din Constituție. Acest argument este susținut cu atât mai mult cu cât arendarea nu reprezintă un contract încheiat intuitu personae, decesul arendașului nereprezentând un caz de încetare de drept a contractului”, a arătat președintele.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizările USR și președintelui Iohannis, declarând, la 20 septmebrie, legea votată drept neconstituțională.
Cu toate acestea, la mai puțin de o lună de la decizia CCR, aceiași inițiatori au depus la Parlament un nou proiect, identic cu cel reclamat de șeful statului și declarat necosntituțional.
