Aproximativ 30% din bugetul agriculturii din Uniunea Europeană se duce pe măsuri de climă și mediu, ceea ce arată că Europa aproape că a dus această dorință a ei de înverzire spre fanatism, a afirmat la Congresul European al Fermierilor, președintele Federației Pro Agro, Ionel Arion.
"Europa vorbește tot mai mult de înverzire. Aproape că a dus acest această dorință a ei spre fanatism. Vedem azi că niciun domeniu din economia Uniunii Europene nu alocă mai mult decât alocă agricultura pentru mediu și climă. Aproximativ 30% din ceea ce înseamnă bugetul agriculturii se duce pe măsuri de climă și mediu. Oare până unde vom merge? Uniunea Europeană încearcă să reglementeze de așa manieră încât fermierii să devină actori de mediu și nu cei care produc hrana. De cele mai multe ori, fermierii ajung să iasă în stradă, cum s-a întâmplat anul acesta, și să își manifeste dorința de schimbare. Este foarte greu să miști fermierul, să-l aduci în stradă, dar uite că s-a întâmplat în toată Europa, în toată Uniunea Europeană și doar pentru ceea ce înseamnă reglementări stricte de climă și mediu", a transmis președintele Pro Agro.
Acesta a enumerat principalele provocări pe care le întâmpină fermierii și care sunt de natură climaterică, geopolitică, economică, de suprataxare și de supra-reglementare la nivelul Uniunii Europene, dar și în fiecare dintre statele membre, scrie Agerpres.
"Politica Agricolă Comună este văzută de fermieri ca o carte sfântă, însă de cele mai multe ori, încercând să aplicăm ceea ce ne cere Politica Agricolă Comună, constatăm pe zi ce trece că fermele noastre pierd capitalizare, fermele noastre întâmpină dificultăți în a-și desfășura activitatea pe termen lung, fermele noastre azi nu pot crea un business-plan pe mai mult de 1-2 ani, iar asta este lipsă de predictibilitate. De aceea, stimați colegi din COPA-COGECA, ne revine obligația de a fi atenți pe viitor, de a avea grijă de ceea ce se creionează la nivelul Comisiei Europene în domeniul nostru de activitate. Trebuie să fim vigilenți și să luăm atitudine, pentru că în Europa trebuie să conteze producția de hrană, trebuie să conteze ca ferma să meargă mai departe, iar ceea ce contează și ceea ce este cel mai important este, așa cum am spus mai devreme, să avem predictibilitate", a atras atenția președintele Pro Agro.
În opinia sa, decidentul public european trebuie să țină cont de ceea ce reglementează pentru țările noastre, care au specificități aparte și regiuni slab dezvoltate.
"De mai bine de 20 de ani, în estul Europei, care reprezintă 40% din ceea ce înseamnă agricultură în Europa, încă vorbim de diferențe majore, încă vorbim de convergența plăților externe care nu s-a realizat, încă vorbim de dificultăți și regulamente asupra cărora, după ce sunt adoptate, trebuie să intervenim și să le flexibilizăm, uneori chiar să încercăm să modificăm ceea ce este foarte greu și încă ne confruntăm cu aceste probleme în zilele noastre", a mai spus Arion.
Potrivit sursei citate, România își propune să fie din ce în ce mai activă și mai prezentă pe ceea ce înseamnă decizia din domeniul agriculturii și al fermelor la nivel european.
"Autoritățile naționale ne sunt alături. România își propune ca în viitor tot ceea ce înseamnă pe domeniul nostru de activitate să fie discutat și dezbătut și nu aprobat și implementat și noi după aceea să ajungem să implementăm ceea ce nu ne dorim. Avem, de asemenea, dorința de a fi reglementat în favoarea cetățeanului și nu împotriva cetățeanului, pentru că în prezent, de cele mai multe ori trăim aceste lucruri", a concluzionat șeful Pro Agro.
