Construcția primelor șase centre de colectare legume-fructe, dintr-un total de 15 care vor fi realizate prin Casa Unirea, va începe în acest an, iar până la sfârșitul lunii august 2024 estimăm că vor fi finalizate, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
"Ministerul Agriculturii, prin Casa Unirea, va veni cu un model tip de centru de colectare legume-fructe în bazinele legumicole. Proiectul este finalizat în proporție de 90% și urmează să fie aprobat în Guvern. Anul acesta vor intra deja în construcție șase centre, cu o suprafață de 3.000 mp și 1.000 mp de temperatură controlată, plus patru benzi de sortare, etichetare și ambalaje, totul pe independență energetică, fără consum de energie. Sper să fie finalizate până la sfârșitul lunii august 2024. Acestea vor fi amplasate în bazinele legumicole", a precizat Barbu, potrivit Agerpres.
În ceea ce privește amplasarea acestor centre de colectare, șeful MADR a transmis că se va ține cont de județele în care au fost depuse cele mai multe cereri pe programul Tomata.
"Pentru amplasarea acestor centre de colectare se vor lua în calcul județele cu cele mai multe cereri depuse pe programul Tomata, urmând ca și pentru celelalte centre să se țină cont de cererile depuse și de bazinele legumicole de la noi din țară. În prezent, județul Olt are cele mai multe solicitări, sunt aproape 7.000 de cereri pe programul Tomata", a spus el.
Ministrul Agriculturii a explicat că aceste centre de colectare vor fi construite de Casa Unirea și ulterior vor fi date în administrarea cooperativelor constituite din membrii unităților administrativ-teritoriale (UAT) din bazinele legumicole care au accesat fonduri pentru instalarea tânărului fermier.
"Ministerul Agriculturii și Casa Unirea, pentru a nu mai avea cantitate foarte mare de tomate, vor merge către retailer și vor solicita cantitățile necesare pentru tot timpul anului. Ulterior, Casa Unirea și cooperativele care vor lua în gestiune centrele de colectare vor face un plan de culturi, pentru că intenționăm să acordăm o subvenție pe cantitate, ceea ce înseamnă că fermierii vor primi această subvenție pe kilogramul adus la centrul de colectare", a subliniat Barbu.
Potrivit acestuia, fiecare centru de colectare va avea un laborator performant pentru verificări rapide, în așa fel încât românii să nu mai fie speriați că legumele și fructele pe care le cumpără depășesc limitele admise la reziduurile de pesticide.
"Mi-aș dori să avem legume de calitate și tocmai lucrul acesta vrem să îl facem. Nu vrem sute de mii de tone, vrem tomate și legume calibrate, care să aibă performanță și acestea să fie prezente pe rafturile retailerilor. Aceste centre de colectare vor avea niște laboratoare foarte performante, astfel încât în 3 ore legumele și fructele care sunt aduse în aceste centre vor avea și buletin de analize. Mai mult de atât, pe partea de verificare a depășirilor de pesticide, vreau să încheiem un protocol atât cu UASMV, care are trei laboratoare super performante și pe care în perioada următoare le vor acredita pentru lucrul acesta, dar voi da o parte din verificări și la ANSVSA, în așa fel încât să asigurăm o hrană corectă, sănătoasă, să nu mai avem probleme, iar românii să nu mai fie speriați că legumele pe care le cumpără au depășiri de pesticide. Vreau să eliminăm lucrul acesta", a susținut ministrul Agriculturii.
Barbu a afirmat că, din probele luate anul acesta pe tomatele din programul ministerului, buletinele de analiză nu au arătat vreo depășire a limitei admise pentru reziduurile de pesticide.
"Vorbim de programul Tomata. S-au luat pe eșantion, s-au dus în control, s-au luat și probe acolo unde au fost sesizări privind depășiri, pentru că anumiți legumicultori au fost pârâți de către vecini și, din datele pe care ANF-ul mi le-a pus la dispoziție și din buletinele realizate în laboratoare, s-a constatat că niciun produs care a fost făcut de legumicultorul român nu a avut depășiri de pesticide", a mai spus șeful MADR.
Deși nu a precizat la cât se ridică investiția pentru construcția celor șase centre de colectare, Barbu a menționat că în momentul de față Casa Unirea are fonduri pentru aproape cinci centre de colectare, iar diferența va veni de la bugetul de stat.
"Casa Unirea este în prezent pe profit, dar aș vrea să explic pentru că nu știu câți au înțeles ce s-a vrut să se facă cu acest proiect. Casa Unirea nu trebuie să facă profituri enorme. Rolul Casei Unirea este de a integra producătorii și fermierii români cu retailerii. Casa Unirea trebuie să aibă o marjă de adaos de 1 - 1,5%. Casa Unirea trebuie să-și sigure cheltuielile pe care le are cu salariații, plus cheltuielile pe care le are cu anumite tranzacții bancare. Să știți că retailerii s-au îndreptat foarte mult către Ministerul Agriculturii, după această ordonanță privind plafonarea adaosului comercial, iar discuțiile cu ei nu cred că au mai fost așa deschise ca și acum. Nu s-a pus problema să nu fie livrate către retaileri cantități de legume, cantități de lapte de la Casa Unirea. Retailerii sunt de acord", a adăugat acesta.
De asemenea, Barbu a anunțat că intenționează să dezvolte și alte proiecte pe Casa Unirea, după acest proiect pilot privind centrele de colectare legume-fructe.
"Trebuie să dezvolți, să construiești pe Casa Unirea. Vă dau un exemplu, în sectorul ovin cred că nu ar trebui să mai lăsăm fermierii să stea plecați prin toate țările arabe, să stea plecați prin Maroc, să stea plecați și nimeni să nu îi bage în seamă. Eu prin Casa Unirea mi-aș dori foarte mult să fac anumite centre tampon prin care berbecuții colectați de la fermierii români să intre în aceste centre. Fermierii români trebuie să își primească banii pentru a putea să-și dezvolte în continuare afacerea, iar Casa Unirea să aibă distribuția către aceste state, printr-un protocol încheiat corect, în așa fel încât fermierii să nu aibă întârzieri la plăți, așa cum s-a întâmplat, să se facă exporturi și fermierii să-și recupereze banii foarte greu, vorbim de 90 și chiar de 120 de zile", a subliniat oficialul MADR.
El a reamintit că, prin programul Investalim, se va acorda punctaj suplimentar pe codul CAEN privind procesarea cărnii de porc, de oaie și de vită, fiind punctaje separate, mai mari decât în celelalte domenii, pentru a putea fi create aceste abatoare de sacrificare și centre de procesare-ambalare și a putea merge cu marfa fie sub formă de carcasă, fie ambalată ca piesă.
"Este un lucru foarte important. În asociațiile de ovine sunt foarte grupați și cred că îi voi convinge, îi voi pune la masă, pentru că atâta timp cât noi investim și dăm bani, pe de o parte pe SCZ, pe de o parte pe ANT, pe de o parte pentru a crea și a menține ameliorarea și rasa foarte bună în România, cred că aceste cooperative care tot timpul primesc o finanțare de la bugetul de stat au și ele obligația să facă aceste investiții, mai ales că acestea vin cu un sprijin foarte mare, v-am spus, și cu o intensitate de 70%", a adăugat Barbu.
Nu în ultimul rând, șeful de la Agricultură a transmis că se poate intra pe Casa Unirea și cu un parteneriat privat, dacă nu există finanțare suficientă pentru crearea acestor abatoare mari de sacrificare și de procesare a cărnii de oaie.
"Dacă facem abatoare mici, nu suntem și nu vom fi competitivi niciodată. Dar asta-i responsabilitatea Ministerului Agriculturii: de a integra acești fermieri pentru a realiza aceste obiective de investiții majore", a concluzionat ministrul Florin Barbu.
