Guvernul a adoptat, în ședința de joi, o hotărâre privind înființarea unei băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. Banca de gene urmează să fie realizată în Parcul Crâng din Buzău. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, consideră că decizia este ”istorică”.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, înființarea unei bănci naționale de resurse vegetale reprezintă o decizie istorică și va contribui la asigurarea securității alimentare a României pe viitor, scrie News.ro.
”E practic o decizie istorică, România a mai încercat să creeze o astfel de bancă de gene în anii 80, însă nu s-a finalizat. Acum s-a reușit să creem această bancă ce practice pune la adăpost fondul de gene din România în domeniile respective: legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. România are cea mai mare varietate de plante regionale si tradiționale din Europa și neavând această bancă de a lungul vremii s-au pierdut semințe iar România a devenit practice dependent de importul de semințe pentru o serie de plante Această bancă de gene la contribui pe termen lung la asigurarea securității alimentare a României”, a declarat reprezentantul Guvernului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conform lui Barbu, a fost ales județul Buzău pentru a fi construită aici banca pentru că aici este cel mai vechi bazin legumicol din România, dar și pentru că în acest județ din 1957 funcționează Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, unde sunt păstrate circa 10 mii de soiuri de semințe.
Banca de resurse genetice vegetale va fi o unitate cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii. Sediul băncii de gene va fi construit în Parcul Crâng din Buzău.
Scopul unității va fi de păstrare a semințelor, dar și de protejate a soiurilor românești.
Nu în ultimul rând, înființarea băncii va ajuta la extinderea în producție a soiurilor valoroase. O estimare initială a investiției arată că înființarea băncii de gene ar putea costa în jur de 65 de milioane de euro.
Deocamdată, finanțarea cheltuielilor este trecută în sarcina bugetului de stat, dar nu este exclusă și accesarea unor fonduri europene nerambursabile.