Premierul Dacian Cioloș se întâlnește astăzi cu un grup al reprezentanților cooperativelor agricole ale crescătorilor de vaci de lapte, condus de Mircea Ciurea, membru fondator al Cooperativei Someș Arieș, prima de acest tip înființată după Revoluție, în zona Transilvaniei.
Printre producătorii care se vor întâlni cu premirul Cioloș se numără reprezentanții Cooperativei TimLact Agro, din județul Timiș, ai Cooperativei Agricole Arieșul Apuseni, din județul Alba, sau ai Cooperativei Târnava Mare, din județul Harghita.
Producătorii caută soluții pentru a începe și procesarea în cadrul fermelor, în contextul în care prețul cu care se vinde laptele la poarta fermei este sub prețul de producție.
"De aceea ne-am organizat în cooperative, pentru a putea să ne procesăm și produsele noastre, laptele și carnea, așa cum se întâmplă și afară, doar că grantul (fonduri europene nerambursabile – n.r.) pe care îl obținem pentru această investiție este de 50% și, având în vedere decapitalizarea fermierilor, mi se pare cam puțin. Mai ales că alții care doar colectează laptele, îl procesează și îl valorifică în magazine beneficiază de granturi de 70% și chiar 90%. Și am vrea și noi mai mult, cotă nerambursabilă", a declarat pentru Profit.ro, Mircea Ciurea.
El a precizat că, după eliminarea cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene și impunerea embargoului de către Federația Rusă, puterea de negociere a fermierilor în raport cu procesatorii a scăzut.
"Deja am ajuns să vindem laptele la niste prețuri derizorii: în jur de 90 și ceva de bani pe litru, este un preț foarte mic. Costul de producție este undeva la 1,1-1,2 lei – aici intră și furajele, utilajele cumpărate pe credite, dar și dobânzi, impozitele plătite către stat", a mai spus acesta.
Coooperativa Someș Arieș are 70 de ferme, cu peste 5.000 de vaci. Dacă producția trece însă de 25.000 de litri de lapte pe zi, spune Mircea Ciurea, diferența este achiziționată de procesator cu 50 de bani pe litru, iar, de regulă, în perioada verii, această cotă este depășită.
În plus, producătorii vor și promulgarea mai rapidă a Legii cooperativelor, pentru că ”oamenii vor să se organizeze, dar nu au un cadru legislativ”.
De asemenea, fermierii și-ar dori anumite facilități fiscale pentru cooperative (de la scutirea de anumite taxe și impozite la neimpozitarea profitului reinvestit care sunt, de altfel, prevăzute în Legea cooperativelor), dar și măsuri concrete pentru atragerea tinerilor către domeniul agriculturii.
"Sunt tineri fermieri care au până în 30 de ani și care au preluat exploatațiile părinților, dar ei nu beneficiază de aceste fonduri nerambursabile pentru tinerii fermieri pentru că ferma este mult mai veche. Și nu văd de ce nu ar beneficia din momentul în care ei au preluat această afacere și vor să o ducă mai departe. Mai bine să lase să se distrugă această afacere? (...) Cum a fost și ferma mea. Am un singur copil, pe el nu-l interesează, dar ferma a fost bună, cu animale bune. Trebuia, așa cum se întamplă în Occident, să fie preluate de stat și date tinerilor care vor să își desfășoare activitatea în agricultură, dar nici asta nu se poate realiza la noi. În Germania, Olanda, Franța, funcționează acest lucru foarte bine”, a mai spus Ciurea.
El a recunoscut că a apelat direct la premierul Cioloș fiindcă acesta cunoaște foarte bine problemele agriculturii autohtone și că sunt chestiuni care "nu țin de Ministerul Agriculturii, țin de Ministerul Finanțelor. Ne-am gândit că, mergând la premier, sunt șanse mai mari (de rezolvare - n.r.)", spune acesta.
Cooperativa Someș Arieș a avut anul trecut, potrivit datelor publicate la Ministerul de Finanțe, un rulaj de 24 de milioane de lei, cu 7% mai mult decât în anul precedent. Profitul, în schimb, a scăzut anul trecut cu peste 30%, de la 925.000 de lei înregistrați în 2014, la 642.000 de lei raportați anul trecut.
"Someș Arieș a avut un profit mic pentru că a scăzut prețul la lapte. La inceput aveam un preț bun și fiecare fermier lăsa o anumită parte pentru capitalizare la cooperativă: ne-am făcut un sediu, am cumpărat mașini pentru transportul animalelor, pentru transport de motorină pentru că distribuim și motorinăla fermierii proprii. Am încercat ca, prin negocierea prețurilor la inputuri, să mai atenuăm din pierderile pe care le înregistrează fermierii cu prețul mic de vânzare al laptelui si al animalelor în viu, dar deja este tot mai greu. Si de aceea si profitul e mai mic. Știu că este greu să procesezi și după aceea să vinzi, dar preferăm să murim pe mâna noastră decât pe mâna procesatorilor. Să încercăm să vedem ce se poate face, dar eu zic ca dacă există un management bun al procesarii si vânzării produselor până la urmă tot vom reuși. Așa, dacă stăm la cheremul procesatorilor este moarte sigură", a mai spus Ciurea.