Bugetul pe care îl alocă România, dar și contribuabilul european, pentru producția de lapte este unul mare și ar trebui să se oprească acel mod în care sume importante pleacă înspre ferme care nu produc lapte și care nu ating un minim de performanță, este de părere directorul Asociației Hostein RO, Ionuț Lupu.
Potrivit acestuia, România consumă lapte și produse lactate în cantitate de aproximativ 3,5 milioane de tone, însă produce, conform Institutului Național de Statistică (INS), în jur de 1,2 milioane tone, rezultând un deficit foarte mare comparativ cu Europa Centrală și de Est, unde asigurarea autoconsumului se face în proporții de 116-117%, scrie Agerpres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"Dacă vorbim de producția de lapte, lucrurile sunt foarte clare. Suntem pe o piață în care jucători importanți din zona Oceaniei, și mă refer aici în primul rând la acel grup mare, la acea cooperativă colos din zona Oceaniei - Fonterra - activează deja de peste 10 ani pe piața din România. Tranzacționează cantități importante de lapte praf pe piețele de capital din Europa. Suntem în momentul de față într-un punct în care vorbeam de potențial. Da, avem potențial. În momentul de față ne asigurăm autoconsumul doar într-o proporție de 35%. Sunt foarte multe discuții legate de modul în care se face această evaluare. Lucrurile, din punctul nostru de vedere, sunt foarte simple. Nu vorbim de lapte materie primă, ci vorbim de consumul de la raft. În momentul de față, consumăm lapte și produse lactate, produse lactate convertite în lapte la aproximativ 3,5 milioane de tone, iar noi producem, conform INS, pentru că nu avem în momentul de față o altă estimare mai fidelă, să spun așa, undeva în jur de 1,2 milioane tone. Așadar, avem un deficit foarte mare comparativ cu tot ceea ce se întâmplă în Europa Centrală și de Est, acolo unde asigurarea autoconsumului se face în proporții de 116-117%, însă avem niște țări campioane, cum este Ungaria, cum este Polonia, Cehia. Sunt țări din care vin cantități importante de lapte și produse lactate, care, din perspectiva noastră, nu pot fi decât niște exemple", a afirmat Lupu.
Declarațiile au fost făcute cu prilejul unei vizite la ferma de vaci Panifcom de la Vlădeni, județul Iași, una dintre cele mai progresive ferme de vaci din țară, lucru confirmat de numărul mare de animale cu o excelentă valoare genetică. Vacile fermei Panifcom fac parte dintr-un amplu program de testare genomică derulat cu sprijinul laboratorului Neogen din Scoția și a Agenției CDCB din Statele Unite
Lupu a atras atenția că în primul rând depinde doar de România cum reușește să se poziționeze în această piață, de investițiile pe care fermierii pot să le facă și de modul lor de organizare, în condițiile în care exportăm 26-27% din porumbul Uniunii Europene, însă producem doar 0,7% din laptele UE.
"Degeaba ani la rând am fost în postura în care ne-am lamentat, am început să discutăm pe o poziție de forță în relația cu Ministerul Agriculturii, însă ne-am dat seama că principalele modalități de a supraviețui pe această piață extrem de dinamică, extrem de volatilă, extrem de exigentă, în ultimă instanță ține de noi și de modul în care fermierii reușesc să facă investiții și să se poziționeze în această piață. Vorbim de fermieri maghiari care sunt foarte bine organizați, care au, așa cum este o IPA în cazul altor sectoare din agricultură. Din păcate, în zona laptelui, o astfel de organizație noi nu avem. Omologii noștri din Ungaria vin cu o simplă replică - și vă rog să-mi acceptați modul de exprimare - se roagă în permanență la Dumnezeu ca fermierii români să nu se trezească. Este în primul rând problema noastră cum reușim să ne poziționăm în această piață, iar atât timp cât vorbim de 35% asigurarea autoconsumului, lucrurile sunt foarte clare. Exportăm, suntem în topul exportatorilor de porumb, producem 26-27% din porumbul Uniunii Europene și producem doar 0,7% din laptele Uniunii Europene", a spus șeful Holstein RO.
Întrebat ce ar trebui să facă fermierii în această situație și ce le transmite, Ionuț Lupu a răspuns: "Sunt reprezentantul fermierilor și eu sunt în relația cu Ministerul Agriculturii de mai bine de 10 ani. Dacă până acum eram în punctul în care solicitam Ministerului Agriculturii să ne pună în condiții de egalitate cu toate celelalte țări și toți ceilalți fermieri din țările învecinate, în momentul de față spunem următorul lucru: din punctul nostru de vedere, bugetul pe care îl alocă România, dar și contribuabilul european pentru producția de lapte este unul mare. Depinde doar de noi și de curajul reprezentanților Ministerului Agriculturii de a direcționa acei bani către fermele care produc cu adevărat lapte".
"Introducerea unor scheme de ajutor de stat, cum este porumbul siloz, cum este bunăstarea la vaca de lapte, sunt argumente clare asupra faptului că reprezentanții Ministerului Agriculturii, indiferent de cine a fost ministru la un anumit moment sau altul, au înțeles că este o prioritate să venim cu un plus pentru acei fermieri care fac cu adevărat performanță și care pot să argumenteze prin acoperirea unor costuri primirea unor bani. Ar trebui să se oprească acel mod în care sume importante pleacă înspre ferme care nu produc lapte și care nu ating un minim de performanță. Regândirea modului în care ajutorul național tranzitoriu pe schema de lapte a fost făcut în acest an, în 2024, pentru anul 2023 și o actualizare în acest sens a cantității de lapte comercializate de fiecare fermier în parte nu poate decât să ne bucure. Vorbim în momentul de față de o subvenție pe litrul de lapte de 0,125 de lei, comparativ cu 0,25 de lei cât primește un fermier maghiar. Mai sunt lucruri de ajustat, mai sunt lucruri pe care trebuie să le facem. Însă, repet, să cerem mai mulți bani nu cred că este sănătos, ci să solicităm ministerului o mai bună gândire și o redistribuire mai corectă și mai importantă, mai focusată către performanță", a adăugat el.
