Horticultura urbană, subvenționată asemenea celorlalte culturi agricole

Horticultura urbană și cea în medii controlate, prin care se înțelege cultivarea în spaţiul intravilan al localităţilor a plantelor horticole (legumicole, inclusiv a ciupercilor, pomicole, sau floricole comestibile), în scopul utilizării lor ca hrană proaspătă sau procesată sau în scopuri medicinale, ar urma să fie subvenționată similiar culturilor agricole tradiționale, dar și prin cheltuieli de capital și granturi pentru achiziții de echipamente și pentru realizarea independenţei energetice, conform unui proiect legislativ adoptat de Parlament.

Măsura este propusă într-un proiect legislativ de liderul grupului minorităților din Parlament, Varujan Pambuccian, care arată că România se confruntă cu schimbări climatice care au condus la un grad mare de deşertificare, secetă şi inundaţii, iar, în acest context, este necesară dezvoltarea unei legislaţii care să definească, să reglementeze şi să creeze premisele dezvoltării horticulturii în medii controlate şi a horticulturii urbane în România.

”În România există deja un supermarket care desface produse vegetale realizate în medii controlate şi urmează ca încă două supermarket-uri să îşi finalizeze investiţiile în acest an. De aceea este important să stimulăm dezvoltarea de startup-uri locale care să poată complementa cu producţie locală plantele crescute în acest regim”, arată inițiatorul.

DECIZIE Toate firmele și instituțiile publice trebuie să accepte plata fără numerar. Salariile și pensiile pot fi primite, la alegere, în numerar sau în cont

CITEȘTE ȘI DECIZIE Toate firmele și instituțiile publice trebuie să accepte plata fără numerar. Salariile și pensiile pot fi primite, la alegere, în numerar sau în cont

Conform proiectului, horticultura în medii controlate este o modalitate de creştere a plantelor în spaţii izolate din punct de vedere climatic, chimic şi biologic în scopul utilizării producţiei obţinute pentru consumul uman, ca hrană în stare proaspătă sau procesată, în scopuri medicinale precum şi pentru obţinerea furajelor verzi pentru animale.

Totodată, horticultura urbană este definită drept practica cultivării plantelor horticole (legumicole, inclusiv a ciupercilor, pomicole, sau floricole comestibile) în scopul utilizării lor ca hrană în stare proaspătă sau procesată sau în scopuri medicinale în spaţiul intravilan al localităţilor.

Spaţiile destinate creşterii plantelor pot fi fixe (clădiri) sau mobile, permiţând amplasarea spaţiului de producţie în proximitatea centrelor de comercializare sau de prelucrare.

”Multe dintre zonele urbane din România au suprafeţe mari ocupate de foste complexe industriale, clădiri dezafectate, etc. care ar putea fi convertite pentru producţia horticolă”, susține autorul proiectului.

CITEȘTE ȘI Decizie pregătită - Marile magazine, obligate să angajeze personal medical

Conform proiectului, ”toate subvențiile aferente unei anumite culturi se aplică identic în cazul culturilor de acel tip realizate în medii controlate sau în horticultura urbană”.

Proiectul prevede că în politica agricolă a Ministerului Agriculturii vor exista anual măsuri privind stimularea dezvoltării horticulturii cum ar fi:

- fonduri nerambursabile destinate achiziţionării de echipamente şi instalaţii pentru realizarea de unități de producție horticolă în medii controlate;

- fonduri nerambursabile destinate asigurării independenţei energetice parţiale sau totale a unităților de producție horticolă care produc în regim de mediu controlat;

- fonduri nerambursabile destinate cursurilor de iniţiere şi pregătire a personalului în vederea realizării şi întreţinerii unității de producție horticolă în medii controlate.

Beneficiarul fondurilor are obligaţia menţinerii specificului investiţiei pentru o perioadă de 10 ani şi va prezenta anual finanţatorului un raport privind situaţia economico-financiară a fermei realizate utilizând fondurile respective.

Fondurile prevăzute vor fi stabilite anual în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi vor fi alocate prin intermediul acestuia.

CITEȘTE ȘI Noi restricții pregătite pentru farmacii

Plantele produse în medii controlate vor putea fi etichetate printr-una dintre sintagmele ”produs în mediu controlat" sau ”produs necontaminat chimic şi biologic", iar în cazul în care animalele sunt furajate exclusiv cu produse obţinute în medii controlate.

Produsele obţinute în medii controlate nu pot fi inscripţionate ca fiind produse naturale, tradiţionale sau ecologice, ele situându-se într-o clasă diferită din punctul de vedere al caracteristicilor biochimice.

Urmărește-ne și pe Google News

Proiectul mai prevede că primăriile localităţilor cu peste 100.000 de locuitori au obligaţia să întocmească şi să obţină aprobarea consiliilor locale, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, strategii privind horticultura urbană şi amplasarea unităţilor de producţie în medii controlate în spaţiul intravilan sau extravilan al localităţii.

Strategiile întocmite de autorităţile locale trebuie să prevadă zonele care pot fi utilizate pentru practicarea agriculturii în medii controlate şi a horticulturii urbane; condiţiile în care pot fi transferate suprafeţe de teren sau clădiri pentru a fi destinate horticulturii în medii controlate; condiţiile în care pot acorda facilităţi de orice natură pentru stimularea dezvoltării horticulturii în medii controlate şi a horticulturii urbane pe teritoriul localităţii.

Ministerul Agriculturii ar urma să stabilească în termen de 6 luni, de la intrarea în vigoare a legii, conndițiile de aplicare a legii.

”Unele dintre cele mai avansate ţări în domeniul horticulturii în medii controlate sunt Statele Unite, Japonia, Canada, Singapore, China, Israel, Olanda, Germania, Danemarca, Spania şi Emiratele Arabe Unite. Statele Unite, Canada şi Olanda.

De asemenea, se produc fructe şi legume, inclusiv ciuperci în interiorul oraşelor. În Singapore, unde spaţiul este limitat, horticultura verticală este văzută ca o soluţie pentru a satisface cererea crescută de alimente proaspete. Majoritatea ţărilor menţionate utilizează o tehnologii avansate de cultivare a legumelor şi fructelor în spaţii închise, cu sisteme de irigare şi iluminare controlate electronic. Emiratele Arabe Unite au investit, de asemenea, masiv în horticultura verticală, pentru a economisi resursele limitate ale regiunii”, mai arată autorul proiectului.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie promulgat.