Premierul Ciolacu a prezentat un scurt bilanț al acatualei guvernări dupăt ultima ședință de guvern cu puteri depline, urmând ca, odată cu instalarea noului parlament, guvernul să devină unul interimar. Șeful Exceutivul a menționat printre reuște reducerea inflației, majorarea salariului minim, creștrerea investițiilor sau aderarea la Schengen.
Bilanțul prezentat
Aș vrea să pornesc de la prioritățile pe care le-am enunțat în urmă cu un an și 6 luni, pentru a vedea cu toții stadiul obiectivelor propuse atunci.
Prima promisiune a vizat creșterea puterii de cumpărare a românilor pe două căi: creșterea veniturilor și reducerea inflației. Și mi-am respectat promisiunea!
Împreună cu BNR, am redus inflația la jumătate, de la 10,3% în iunie 2023 la 5,1% în prezent.
Am promis că depășim 1000 euro la câștigul salarial mediu net. În prezent, Am ajuns la 1059 euro, plus 15% față de câștigul mediu net în iunie 2023. Dând la o parte inflația din această perioada, de 7%, avem o creștere a puterii de cumpărare a câștigului salarial de 8% - cea mai mare din ultimii 5 ani!
Am promis că depășim 500 de euro la pensia medie. În prezent, a ajuns la 562 euro. În 2024, ca urmare a creșterii pensiilor cu 13,8% și a recalculării, am avut o creștere a puterii de cumpărare a pensionarilor cu pensii medii de 33-35%. Și în acest caz, este cea mai mare creștere a pensiilor din ultimii 15 ani!
A doua promisiune a vizat consolidarea clasei de mijloc, mai multe locuri de muncă și mai bine plătite.
Și pot să vă spun astăzi că, în această guvernare, efectivul salariaților a ajuns la un record de 5.171.000 salariați.
Ultimele date oficiale arată că, în iulie 2024, pentru prima dată în România, peste 1,5 milioane de contracte de muncă au un venit net de peste 1000 euro, cu 500 de mii mai multe față de iunie 2023, când am preluat mandatul.
A treia prioritate majoră a vizat schimbarea paradigmei prin introducerea unui model economic bazat pe investiții. Și am reușit! Investițiile publice au depășit 100 miliarde lei în 2023 și ajung la 120 miliarde lei în 2024.
Față de cele 73 miliarde lei din 2022, înseamnă plus 47 miliarde lei, adică +65%. Mai mult, în premieră, am reușit absorbția integrală a banilor europeni (pe cadrul financiar 2014-2020) – mai precis 99,2% grad de absorbție!
A patra prioritate a vizat infrastructura rutieră și, așa cum ați văzut cu toții, acest guvern a avut cel mai bun ritm din istorie la construcția drumurilor de mare viteză.
De la preluarea guvernării am finalizat aproape 235 de kilometri.
Am inaugurat primele loturi din Autostrada Moldovei, am terminat drumul de mare viteză Craiova-Pitești, am dat în lucru mai multe loturi din autostrada de centură a Capitalei, plus o secțiune din lotul 4 al autostrăzii Pitești-Sibiu și două loturi din Autostrada Transilvania.
Am ajuns la un buget pe infrastructură de aproximativ 6 miliarde de euro anual, care include și partea de fonduri europene și cofinanțarea din partea bugetului de stat.
Tot în ceea ce privește creșterea nivelului de trai al românilor, am stopat triplarea facturilor la energie pentru populație și companii, prin plafonarea prețului la energie și gaze.
Față de acum un an, prețurile la gaze sunt mai mici cu 10%, iar la energie electrică cu 1,3%. Am ajutat astfel 38% dintre gospodăriile din România (2,7 milioane gospodării) și 40% dintre firmele din România.
O altă prioritate majoră, pe care am urmărit-o în tot acest timp, a fost creșterea producției industriale. Și prin schemele de susținere a companiilor românești și de reindustrializare a economiei, am ajutat – în mod concret – producătorii români.
Datele INS arată că, pe primele 11 luni ale acestui an față de perioada similară a anului trecut, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 5,3%. Iar comenzile noi din industria prelucrătoare, unde avem de asemenea o schemă de sprijin dedicată, au crescut în aceeași perioadă cu 2,3%.
În ceea ce privește politica externă, printr-o strategie diplomatică diferită de cea abordată de guvernele anterioare, am reușit integrarea deplină a României în Spațiul Schengen.
Am splitat acest obiectiv și am intrat în această primăvară în Schengen aerian și naval. Am beneficiat atât de susținerea Statelor Unite pentru acest demers, dar și de relația foarte apropiată cu cancelarul german Olaf Scholz și cu premierul spaniol, Pedro Sanchez.
Astfel, în acest final de an, printr-un dialog susținut cu premierul maghiar Viktor Orban, precum și cu Karl Nehammer, cancelarul Austriei, am reușit să atingem acest mare obiectiv național.
Aderarea României la spațiul Schengen nu este doar despre faptul că românii sunt, în sfârșit, cetățeni europeni cu drepturi depline.
Este, mai ales, despre oportunitățile pe care acum le are economia României. Aderarea la Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului de anul viitor, cu beneficii ce se vor resimți pe parcursul următorilor 10 ani.
Așa cum știți deja, activitatea acestui guvern nu a fost una ușoară. În paralel cu prioritățile asumate, alături de colegii mei, am fost pompierii de serviciu pentru multe dintre problemele lăsate nerezolvate în toți anii de dinaintea noastră.
Nu știu în ce măsură am reușit să rezolvăm chiar totul, dar vă pot spune că am făcut tot ce a ținut de noi pentru a pune lucrurile pe făgașul lor normal.
În ciuda tuturor problemelor apărute, nicio secundă acest guvern nu s-a îndepărtat de la obiectivele inițiale. Și, astăzi, la final, vă pot spune că sunt mândru că am putut contribui, într-o mică măsură, la ceea ce este România acum. O putere economică regională, cu un Produs Intern Brut ce depășește anul acesta 355 miliarde euro.
La PIB/locuitor raportat, la paritatea puterii de cumpărare, România a egalat Polonia și este peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. Suntem acum la 80% din media UE.
Toate aceste date – oficiale și confirmate de organisme internaționale – ne arată că acest guvern și-a făcut treaba. Și permiteți-mi să le mulțumesc colegilor mei pentru implicare și pentru munca depusă!
Îmi doresc din tot sufletul ca următorul guvern – oricare ar fi el – să ducă mai departe proiectele inițiate și să continue creșterea economiei românești și a nivelului de trai al românilor! Pentru că, într-adevăr, mai sunt încă multe lucruri de făcut!
