Criza de pe piața forței de muncă s-a transformat într-un business foarte profitabil pentru firmele care recrutează angajați.
Afacerile acestora au crescut cu peste 430% din 2007 și până în prezent, la peste 4 miliarde de lei, arată concluziile unui studiu realizat de KeysFin. Pe fondul cererii în creștere de servicii HR, business-ul din acest sector s-a extins exponențial, în ton cu diversificarea ofertelor de angajare.
Aproape 3.000 de firme activează în prezent în piața locală de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78). Un sector aflat în plin proces de maturizare, în care investițiile și extinderea serviciilor specializate au ajuns să facă diferența.
Ca în multe alte domenii, firmele mici, fără putere logistică și mai ales financiară, s-au rărit, astfel că business-ul din acest sector s-a concentrat, proces care s-a accelerat semnificativ în ultimii ani. Astfel se explică și scăderea numărului firmelor de profil cu 7% față de 2016, proces care a continuat și în 2018, în condițiile în care multe dintre firme (570) nu aveau nici un angajat, raportau o cifră de afaceri egală cu zero și capitaluri proprii negative.
"Dincolo de numărul de firme, care totuși este cu 3% mai mare decât cel din 2013, relevantă este evoluția cifrei de afaceri a companiilor din acest sector, care a crescut în 2017 cu peste 11% față de 2016, respectiv cu 43% față de 2013, la 3,7 miliarde de lei. Față de momentul aderării la UE, în 2007, avansul este de peste 430%. Pentru 2018 estimăm depășirea pragului de 4 miliarde de lei", arată analiza KeysFin.
Profitul net al industriei a crescut cu peste 18% față de 2016 și cu peste 62% față de 2013. Față de 2007, avansul este de peste 300%. KeysFin estimează că în 2018, profitul companiilor din sector a crescut cu 15%, depășind pragul de 300 de milioane de lei.
"Evoluția semnificativă a pieței de resurse umane trebuie pusă în directă legătură cu accentuarea crizei de pe piața muncii. În condițiile în care cererea de forță de muncă a crescut semnificativ în ultimii ani, în ton cu evoluția economică, tot mai multe companii au ales să apeleze la serviciile specializate de recrutare. Fie în modul offline, prin recrutarea clasică, fie online, pe platforme precum EJOBS sau BESTJOBS, oamenii de afaceri au apelat tot mai mult la ajutorul specialiștilor, pentru a-și găsi angajați", afirmă analiștii KeysFin.
Pe fondul creșterii cererii de servicii HR, firmele de profil și-au extins numărul de angajați, la aproape 55.000 în 2017, un număr cu aproape 150% mai mare decât în 2007 și cu 13% peste nivelul din 2013.
Potrivit datelor KeysFin, ADECCO RESURSE UMANE SRL era, în 2017, principalul jucător din piață, cu afaceri de peste 314,3 milioane lei, reprezentând 8,6% din totalul pieței. Top 3 firme de servicii HR era completat de LUGERA & MAKLER SRL cu 274,3 milioane de lei ( 7,5% din total) și MANPOWER HR SRL, cu 157,3 de milioane lei respectiv 4,3% din total.
"Pe ansamblu, cele mai mari 5 companii de profil generează mai mult de un sfert din cifra de afaceri totală. O dovadă în plus că, și în acest sector, ca și în alte sectoare reprezentative ale economiei, asistăm la o coagulare a business-ului, pe fondul creșterii investițiilor și a dezvoltării și extinderii serviciilor la nivel regional.
"Accentuarea crizei de personal a făcut ca și cheltuielile alocate recrutării și retenției personalului să crească semnificativ", afirmă analiștii.
Analiza nu ia în calcul performanța unor companii precum EJOBS GROUP SRL sau BESTJOBS RECRUTARE SA, acestea având ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Dacă și acestea ar fi luate în calcul, cifra de afaceri a sectorului s-ar ajusta pozitiv cu peste 64 de milioane de lei în 2017.
Studiul KeysFin arată, pe de altă parte, o legătură directă între dinamică economică din punct de vedere regional și evoluția cifrei de afaceri din piața HR. Bucureștiul, principalul pol economic al României, a generat în 2017 62% din cifra de afaceri a sectorului (2,28 mld.lei). Pe locul secund în clasamentul regional se situează Constanța (174 milioane lei; 4,7%), iar pe trei județul Timis (155 milioane de lei; 4,2% din total). Împreună, primele 5 județe au generat peste 77% din cifra de afaceri totală în 2017.
Să găsești un angajat profesionist în 2019 a devenit o adevărată provocare. Într-o economie aflată într-o creștere semnificativă, cererea de personal a depășit de mult oferta. Potrivit estimărilor patronatelor din industrie, România ar avea nevoie, în prezent, de peste 500.000 de angajați.
Studiile de specialitate arată astfel că, pe fondul crizei de personal, gradul de tensionare a pieței muncii, măsurat ca raport între locurile de muncă vacante și șomaj, indică o deteriorare a condițiilor din piața muncii la niveluri de dinainte de criză, din perioada 2005-2006.
"Există o criză acută de personal în domenii precum construcțiile, HORECA, industria prelucrătoare, transporturi și agricultură, sectoare unde cererea de forță de muncă este foarte mare. În condițiile în care importul de muncitori străini acoperă doar în mică parte necesarul, focusul s-a axat pe pachetele salariale oferite potențialilor angajați. Dincolo de creșterea salariilor, companiile și-au extins paleta de beneficii oferite angajaților, de la bonusuri de performanță și bonuri de masă/vacanță, la pachete de asistență medicală/stomatologică, cursuri de pregătire și facilități comerciale în genul voucherelor de cumpărături, promoțiilor etc.", arată analiza KeysFin.
Potrivit analiștilor, accentuarea crizei de personal trebuie pusă în legătură directă și cu lipsa unui cadru optim, instituțional, de pregătire în domeniile cerute de companii.
"Sistemul educațional românesc întârzie să ofere soluții pentru pregătirea de specialitate. Sunt prea puține exemplele de inițiative comune stat-privat în domeniul reconversiei profesionale, iar oferta educațională generală nu acoperă nici pe departe cererea venită din piața muncii", afirmă analiștii.
"Rata foarte crescută de inactivitate, nivelul emigrației și accentuarea discrepanțelor economice la nivel regional vor continua să pună presiune pe forța de muncă", estimează aceștia
Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a scăzut pentru a treia lună la rând în februarie, cu un ritm lunar de 1.1% și cu 12.1% anual la 350.000, rata șomajului reducându-se de la 3.9% în ianuarie la 3.8% în februarie, minimul din anii 1990.
Creșterea salariilor în România este o realitate, potrivit informațiilor raportate de companii la Ministerul Finanțelor, costul mediu per angajat la nivelul economiei private (cheltuieli cu personalul/număr de angajați) a crescut cu 50% între 2013 și 2017 în timp ce productivitatea (cifra de afaceri/număr de angajați), a avansat cu doar 25%.
La nivel de sectoare, cele mai mari cheltuieli cu angajații raportate de companii sunt în industria extractivă (91.000 lei/angajat în 2017), IT&C (76.700 lei) și Energie& gaze (70.000 de lei). La polul opus se aflau construcțiile (27.500 lei), hoteluri & restaurante (26.600 lei) și educația (22.900 lei).
Din punctul de vedere al productivității, sectorul de Energie & gaze înregistrează cea mai ridicată medie anuală, de 845.000 lei/angajat. În clasament urmează comerțul și industria extractivă cu medii anuale de 637.000 lei respectiv 635.000 de lei per angajat.
"Creșterea salariului minim și noile reglementări, precum sunt cele din sectorul construcțiilor, sunt de natură să determine, în continuare, un avans al cheltuielilor cu angajații. Datele preliminare indică un avans de 8% al costului anual mediu per angajat, la 45.000 lei, și al productivității cu 4%, la peste 350.000 lei per angajat", estimează analiștii KeysFin.
Potrivit datelor Eurostat, România se află în continuare cu mult în urma țărilor dezvoltate în privința salariilor. În ciuda triplării salariului minim față de 2009, la 446 de euro, ne aflăm în continuare sub pragul de 500 de euro alături de Bulgaria, Letonia și Ungaria.
În 2019, am depăsit Letonia dar suntem încă departe de economiile dezvoltate: Olanda, Irlanda și Luxemburg unde salariul minim este de peste 1.600 de euro pe lună în 2019.
Din punct de vedere al puterii de cumpărare, măsurată ca Produs Intern Brut real per locuitor, România a înregistrat a cincea cea mai mare creștere din UE, între 2008 și 2018, de 30%, la 8.700 de euro.
"Statistica demonstrează o convergență reală accelerată (deși nu atât de rapidă ca în cazul Poloniei – avans de 40%, la 12.400 euro) spre media zonei euro de 31.000 de euro sau de 28.200 euro în cazul Uniunii Europene în 2018. Dincolo de ritmul semnificativ de creștere al salariilor, România continuă să facă pași insuficienți în privința asigurării unui mediu macroeconomic stabil și propice investițiilor. În condițiile în care economia întîrzie să ofere infrastructura necesară economiei pentru a-și accentua ritmul de creștere (infrastructură, educație, fiscalitate etc.), majorările salariale riscă să se tempereze ca ritm de creștere în viitor, mai ales că provocările macroeconomice se accentuează, de la inflație la gradul de atractivitate al economiei, determinat de fiscalitate, costuri operaționale etc.", mai arată analiza KeysFin.
