Demersul de a pune capăt schimbării orei de două ori pe an în UE a fost amânat ani de zile. Președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene insistă ca această inițiativă să fie reluată. Ajutorul ar putea veni de unde ne așteptăm cel mai puțin: Trump și Musk.
Cu precizie de ceas, în fiecare an la finalul lunii martie, povestea se repetă. Oamenii se întreabă confuzi dacă dăm ceasul cu o oră înainte sau înapoi. Oamenii dorm mai puțin și ratează programări. Și, ca în fiecare an, milioane de europeni din Danemarca până în Croația își pun întrebarea: Chiar avem nevoie de ora de vară (daylight saving time, DST) - și ce este aceasta?
În 2018, după ce aproape 4 milioane de oameni din cele, atunci, 28 de state membre - înainte ca Marea Britanie să iasă în mod formal din UE - și-au arătat susținerea într-o consultare publică, Comisia Europeană a propus renunțarea la obiceiul schimbării orei. Anul următor, Parlamentul a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării în urma opozițiilor câtorva state UE, scrie Agerpres.
Polonia, care deține până în iulie președinția prin rotație a Consiliului, a afirmat că este timpul să repunem această problemă pe agenda țărilor. La finalul lunii aprilie, președinția poloneză va purta discuții tehnice cu statele membre pentru a verifica dacă există vreo șansă de a ajunge la un consens privind renunțarea la schimbarea orei, au afirmat surse UE.
Practica de a da ceasul înainte primăvara pentru a avea o oră în plus de lumină seara a fost menținută, dar cu întreruperi, încă din timpul Primului Război Mondial. A fost înlăturată atunci când numeroase țări europene au renunțat la acest obicei pentru că le reamintea de război. În timpul crizei petroliere din anii '70, măsura a fost readoptată pentru a economisi energie și s-a menținut.
Țările europene au introdus apoi ora de vară la finalul anilor '70 sau începutul anilor '80. UE a dat pentru prima oară o lege privind trecerea la ora de vară în 1980, printr-o directivă care coordona practicile existente la nivel național. Scopul era de a asigura buna funcționare a pieței unice, a explicat Consiliul European pe site-ul său.
Prezenta directivă a intrat în vigoare în 2001. Conform dispozițiilor acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și revin la ora standard ('ora de iarnă'') în ultima duminică din octombrie.
Ajută la ceva economisirea luminii naturale?
Ideea generală era de a economisi costurile de energie prin 'câștigarea' unei ore de lumină naturală seara.
Cu toate acestea, efectul real de economisire a energiei este controversat. Agenția Federală de Mediu din Germania a sintetizat: 'Nu putem stabili cu precizie câtă energie se economisește cu adevărat atunci când trecem la ora de vară, pentru că: Schimbarea conduce la un consum mai mic în unele zone și la un consum mai mare în altele'.
Pe de o parte, asta înseamnă că lumina naturală este folosită mai eficient în timpul orarului de vară, ceea ce duce la economii de energie electrică în timpul serii. Pe de altă parte, consumăm mai multă energie termică din cauză că ne trezim mai devreme în timpul dimineților reci de primăvară și toamnă.
Majoritatea studiilor indică un potențial foarte scăzut de economisire a energiei.
Mai puțin somn din cauza orei de vară
Există, de asemenea, numeroase dovezi privind efectele dăunătoare pe care le are schimbarea orei asupra sănătății - atât în țările din nordul, cât și din sudul Europei:
'Avem multe dovezi conform cărora schimbarea orei de două ori pe an este dăunătoare pentru sănătatea umană, pentru animale, pentru traficul rutier și aduce foarte puține beneficii. Totodată, e un inconvenient imens', a afirmat europarlamentarul irlandez Sean Kelly, unul dintre cei mai vocali susținători ai renunțării la schimbarea orei.
În 2017, un studiu danez a arătat că 11% mai multe persoane suferă de depresie în săptămâna de după trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, comparativ cu alte săptămâni ale anului. 'S-a demonstrat că persoanele predispuse la depresie pot resimți faptul că se întunecă mai devreme afară ca un factor declanșator al bolii' a declarat Jorgen Bak, președintele Asociației Daneze Împotriva Schimbării Orei.
În Spania, cea mai bună variantă ar fi să rămânem la fusul orar cel mai apropiat de meridianul nostru, care este ora de iarnă, a spus Gonzalo Pin, coordonatorul Grupului de somn și cronobiologie al Asociației spaniole de pediatrie (AEP). 'Schimbările bruște de oră ne dezechilibrează sistemul neurohormonal - cortizolul, melatonina, serotonina și colesterolul - întrucât acesta are propriul său ciclu biologic', a evidențiat Pin.
Dar nici oamenii de știință nu s-au pus de acord. Neurologul bulgar Diana Deceovska a afirmat într-un interviu pentru BTA în 2022 că organismul uman este destul de adaptabil, iar schimbarea orei cu o oră nu este în general atât de stresantă.
O persoană obișnuită are nevoie de 5 până la 10 zile pentru a se obișnui cu schimbarea orei, a afirmat aceasta. Deceovska a citat mai multe studii conform cărora doar aproximativ 5% din oameni au reacții negative din cauza schimbării orei. Aceștia se pot confrunta cu tulburări de somn care ar putea conduce la nervozitate, iritabilitate, concentrare redusă, o stare proastă de dispoziție. Persoanele în vârstă și cele cu boli cronice sunt mai sensibile la aceste evenimente adverse, deoarece organismul lor este mai puțin adaptabil.
Schimbare: cine o dorește și în ce direcție?
Deși Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei în urmă cu aproximativ șase ani și jumătate, nu s-a ajuns încă la un acord între statele membre ale UE cu privire la această chestiune.
Propunerea a venit în urma unui sondaj efectuat în vara anului 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane. Dintre aceștia, 84% s-au declarat în favoarea renunțării la schimbare orei de două ori pe an.
Cu toate acestea, doar în Germania și Austria un număr semnificativ de persoane au răspuns. Din cei 4,6 milioane de respondenți, peste 3,1 milioane erau din Germania, iar peste 260.000 din Austria, în timp ce răspunsurile înregistrate în celelalte state membre nu au fost deloc numeroase. Germanii au votat într-o majoritate covârșitoare să trecem permanent la ora de vară.
Actuala președinție poloneză a Consiliului UE analizează în mod informal dacă ar fi posibil să reia discuția despre renunțarea la schimbarea orei, dar este conștientă că propunerea a fost susținută până acum doar de câteva dintre statele membre ale UE.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Uniunii Europene a declarat: 'Credem că o soluție comună este încă realizabilă și încurajăm reluarea discuțiilor'.
Ministrul polonez al dezvoltării și tehnologiei, Krzysztof Paszyk, a declarat că poziția Comisiei a fost rezultatul discuției sale cu comisarul UE responsabil de transport, Apostolos Tzitzikostas. 'Amândoi suntem de acord că ar trebui să renunțăm la schimbarea orei în Europa. Președinția poloneză sprijină pe deplin acțiunile în acest sens', a dat asigurări ministrul.
După ce a fost reales, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că dorește să scape de ora de vară, pe care o consideră 'incomodă' și 'foarte costisitoare', deși de atunci și-a domolit poziția, numind-o 'o problemă 50/50'.
Elon Musk, aliatul lui Trump și miliardar în domeniu tehnologiei, s-a alăturat discuției întrebându-și urmăritorii luna trecută dacă preferă o oră mai devreme sau mai târziu - în cazul în care schimbarea ar avea loc. Majoritatea au preferat ca soarele să răsară și să apună mai târziu în tot parcursul anului.
Cu toate acestea, se pare că țărilor UE le lipsește un astfel de entuziasm. Danemarca și Cipru, care vor prelua Președinția Consiliului UE după Polonia, sunt de asemenea neinteresate de abordarea problemei.
În Danemarca, Jorgen Bak speră că Trump va reuși să convingă Europa să fie de acord cu renunțarea la ora de vară.
Cu toate acestea, pentru a putea renunța la ora de vară, statele UE trebuie să se pună mai întâi de acord dacă vor să adopte permanent ora de vară sau ora standard.
În Bulgaria, au existat apeluri din partea partidelor politice pentru renunțarea la ora de vară, iar cetățenii par să fie de acord. Datele unui sondaj UE din 2018 au arătat că 80 % dintre respondenții bulgari au declarat că experiența lor generală cu schimbarea orei a fost fie foarte negativă, fie negativă, în timp ce mai puțin de 20 % s-au bucurat de o experiență pozitivă sau foarte pozitivă.
Pe de altă parte, în Italia a fost lansată recent o petiție a 350.000 de semnatari care solicită trecerea permanentă la ora de vară. Potrivit Societății italiene de medicină a mediului (SIMA), unul dintre inițiatorii petiției, adoptarea orei de vară a permis economisirea a 11,7 miliarde kWh în 10 ani, ceea ce a redus facturile la energie ale italienilor cu 2,2 miliarde de euro. În plus, a existat o reducere semnificativă a emisiilor care afectează clima.
Albanezii sunt în favoarea schimbării orei, parțial datorită faptului că mica țară balcanică se bucură de aproximativ 300 de zile însorite pe an, ceea ce duce în primul rând la economisirea energiei electrice.
În România, unde ora de vară a fost introdusă în 1997, nu există nicio dezbatere sau inițiativă oficială care să solicite schimbarea.
Este astronomie
Deși deseori problema poate fi lipsa de unitate politică în cadrul UE, în acest caz, problema are și considerente geografice, care nu pot fi trecute cu vederea.
Există trei fusuri orare în Uniunea Europeană, cel mai mare fiind Europa Centrală, din Polonia în est până în Spania în vest.
Dacă toate țările din acest fus orar ar adopta, de exemplu, permanent ora de vară, în Belgia, Țările de Jos și Danemarca, soarele ar răsări abia la mijlocul dimineții în timpul iernii, iar în nord-vestul Spaniei în jurul orei 10 dimineața.
Dacă ar adopta permanent ora de iarnă, soarele ar răsări în estul Poloniei încă de la ora 3 dimineața în timpul verii, iar la Berlin la ora 3:44 dimineața.
Pe de altă parte, dacă țările din vestul și nordul continentului s-ar afla în fusul orar al Europei Occidentale, ceea ce ar fi firesc, ar apărea noi complicații deoarece, de exemplu, Franța și Germania s-ar afla în două fusuri orare diferite.
Momentan, în ciuda tuturor dezavantajelor, se pare că schimbarea de oră este în continuare cel mai bun compromis.
