Beijingul ar fi înființat în străinătate peste 100 de așa-numite secții de poliție, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosindu-se pentru aceasta de acorduri bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa, susține un raport al unui ONG cu sediul în Madrid, care nominalizează și România, potrivit CNN.
Fiind a doua cea mai mare economie din lume, China a dezvoltat o relație tot mai strânsă cu multe dintre țările în care se presupune că au fost găsite astfel de secții de poliție, ceea ce ridică întrebări incomode pentru aceste guverne, care trebuie să echilibreze interesele comerciale cu securitatea națională, notează CNN.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Organizația Safeguard Defenders, cu sediul la Madrid și care militează pentru drepturile omului, afirmă că a găsit dovezi că Beijingul operează 48 de posturi de poliție suplimentare în străinătate de când grupul a dezvăluit pentru prima dată existența a 54 de astfel de secții, în septembrie. Într-un nou raport, ONG-ul se concentrează pe amploarea rețelei chineze și examinează rolul pe care inițiativele în materie de cooperare polițienească între China și mai multe state europene, inclusiv România, Italia, Croația și Serbia, l-au jucat în extinderea rețelei de monitorizare a chinezilor din diaspora, scrie News.ro.
Printre noile acuzații lansate de grup se numără faptul că un cetățean chinez a fost constrâns să se întoarcă acasă de către agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului, agenți care ar fi fost recrutați în mod expres în acest scop. Franța a refuzat să comenteze.
Alți doi cetățeni chinezi care trăiau în exil în Europa ar fi fost repatriați cu forța - unul din Serbia, celălalt din Spania.
O STRUCTURĂ DE POLIȚIE PARALELĂ A CHINEI STÂRNEȘTE ÎNGRIJORARE ÎN MAI MULTE ȚĂRI
Safeguard Defenders, care analizează documente oficiale chinezești din surse deschise pentru a găsi dovezi ale unor presupuse abuzuri ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții polițienești diferite ale Ministerului Securității Publice din China active în cel puțin 53 de țări, din toată lumea, secții ce sunt înființate sub pretextul că autoritățile vor să-i ajute pe expații chinezi să-și rezolve anumite probleme legale.
China a fost acuzată că își folosește avanposturile diplomatice și asociațiile comunitare aparent neafiliate ca secții de poliție ilicite în străinătate pentru a monitoriza cetățenii chinezi din diaspora și pentru a-i constrânge să se întoarcă acasă. Parlamentarii britanici și-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la informații privind existența a trei astfel de sedii în Marea Britanie.
Și autoritățile canadiene au spus că investighează acuzații potrivit cărora China ar fi deschis secții neoficiale de „poliție” pe teritoriul canadian.
Mai multe state UE, inclusiv Irlanda și Țările de Jos, au ordonat deja Chinei să închidă astfel de „celule”, care ar fi fost folosite pentru a face presiuni asupra disidenților din exil să se întoarcă în China, unde riscă să fie acuzați penal.
Olanda are o anchetă în curs de desfășurare, la fel și Spania.
China nu a negat că operează ceea ce numește "stații de serviciu în străinătate", dar afirmă că aceste centre nu sunt rețele de poliție extrateritoriale, ci mai degrabă organizații menite să ajute expații chinezi cu actele, cum ar fi, de pildă, reînnoirea permiselor de conducere.
Beijingul a negat faptul că administrează forțe de poliție nedeclarate în afara teritoriului său, iar Ministerul Afacerilor Externe a declarat în noiembrie pentru CNN: "Sperăm că părțile relevante nu vor mai exagera pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru ca pretext pentru a defăima China este inacceptabilă". În schimb, China a susținut că facilitățile sunt centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expații chinezi. De asemenea, China a declarat că birourile au fost un răspuns la pandemia Covid-19, care a lăsat mulți cetățeni blocați în afara Chinei în imposibilitatea de a-și reînnoi documentele.
Când a fost abordat de CNN, luna trecută, cu privire la acuzațiile inițiale ale Safeguard Defenders, Ministerul Afacerilor Externe al Chinei a declarat că posturile din străinătate erau deservite de voluntari. Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizației susține că una dintre rețelele de poliție pe care le-a examinat a angajat 135 de persoane în primele 21 de stații. De asemenea, organizația a identificat un contract pe trei ani pentru un lucrător angajat la Stockholm.
Activitățile consulare nedeclarate în afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei națiuni sunt neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o națiune gazdă și-a dat consimțământul explicit, iar raportul Safeguard Defenders susține că birourile din străinătate ale Chinei au fost deschise cu câțiva ani înainte de pandemie, precizează CNN.
Rapoartele organizației au provocat investigații în cel puțin 13 țări până în prezent și au declanșat o luptă diplomatică din ce în ce mai aprinsă între China și țări precum Canada, unde se află o mare diasporă chineză.
"COOPERARE POLIȚIENEASCĂ". CAZURILE ITALIEI, CROAȚIEI ȘI SERBIEI
Italia, care a semnat o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China în cadrul guvernelor succesive care s-au perindat la putere din 2015, a păstrat tăcerea după dezvăluirile privind presupusele activități pe teritoriul său. Între 2016 și 2018, poliția italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliția chineză - mai întâi la Roma și Milano - și apoi în alte orașe, inclusiv în Napoli, unde Safeguard Defenders afirmă că a găsit dovezi că un sistem de supraveghere video a fost adăugat unui cartier rezidențial chinezesc pe motiv că ar fi menit să descurajeze criminalitatea.
În 2016, un oficial al poliției italiene a declarat pentru NPR că o poliție comună ar "conduce la o cooperare internațională mai largă, la schimb de informații și la partajarea resurselor pentru a combate grupurile criminale și teroriste care afectează țările noastre".
ONG-ul Safeguard Defenders a stabilit că Italia a găzduit 11 secții de poliție chineze, inclusiv în Veneția și în Prato, lângă Florența. La o ceremonie organizată la Roma pentru a marca deschiderea unei noi secții au participat oficiali ai poliției italiene, în 2018, potrivit unor înregistrări video postate pe site-urile chineze, ceea ce demonstrează legăturile strânse dintre forțele de poliție din cele două țări.
La începutul acestui an, ziarul italian "La Nazione" a relatat că investigațiile locale asupra uneia dintre aceste stații nu au scos la iveală nicio activitate ilegală. "Il Foglio" a citat șefi de poliție care au declarat recent că stațiile nu prezentau niciun motiv de îngrijorare deosebită, deoarece păreau a fi doar niște centre birocratice.
Ministerele de Externe și de Interne din Italia nu au răspuns la întrebările CNN pe această temă.
China a încheiat acorduri similare de patrulare comună cu Croația și Serbia între 2018 și 2019. Ofițerii chinezi au fost văzuți într-o patrulă comună cu omologii lor croați pe străzile capitalei Zagreb încă din luna iulie a acestui an, a relatat presa chineză. Un oficial al poliției din Zagreb, intervievat de Xinhua, a declarat că aceste patrule sunt esențiale pentru "protejarea și atragerea turiștilor străini".
O știre din 2019 a agenției Reuters nota că polițiști chinezi s-au alăturat polițiștilor sârbi pentru patrule comune în Belgrad, pentru a ajuta la abordarea afluxului de turiști chinezi. Un ofițer sârb a punctat că agenții chinezii nu aveau puterea de a face arestări.
Safeguard Defenders mai spune că astfel de secții de poliție chinezești au reușit să se impună și în Africa de Sud și în națiunile vecine datorită unui acord similar cu Pretoria, în vigoare de ani de zile.
CUM SUNT INTIMIDAȚI CETĂȚENII CHINEZI DIN DIASPORA
Safeguard Defenders susține că a avut parte de piedici din partea rețelei poliției chineze în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a convinge o parte dintre cetățenii săi să se întoarcă în China chiar împotriva voinței lor. Pe baza datelor oficiale chineze, ar fi aproape un sfert de milion de persoane care s-au stabilit în străinătate în perioada în care Xi a venit la putere.
"Ceea ce vedem venind din partea Chinei sunt încercări tot mai mari de a reprima disidența peste tot în lume, de a amenința oamenii, de a hărțui oamenii, de a se asigura că le este suficient de frică pentru ca aceștia să rămână tăcuți, de teama că se vor confrunta cu riscul de a fi repatriați în China împotriva voinței lor", a declarat directorul campaniei Safeguard Defenders, Laura Harth. "Se începe cu apeluri telefonice. Ar putea începe să vă intimideze rudele din China, să vă amenințe, să facă totul cu adevărat pentru a convinge țintele din străinătate să se întoarcă. Dacă asta nu funcționează, vor folosi agenți sub acoperire în străinătate. Îi vor trimite de la Beijing și vor folosi metode precum ademenirea și întinderea unor capcane", a declarat Harth.
China nu este singura superputere acuzată că se folosește de mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ținte în scopul persecuției politice în străinătate. Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanțe chimice și radioactive letale pe teritoriul britanic pentru a încerca să își asasineze foștii spioni - acuzații pe care Rusia le-a negat.
În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un mega-scandal legat de detențiile extrajudiciaere a suspecților de terorism după 11 septembrie 2001.
Pe de altă parte, informațiile de represiune pe scară largă a cetățenilor chinezi în țări străine vin într-un moment crucial pentru o națiune care se confruntă cu propriile tulburări în țară, pe fondul oboselii față de politica restrictivă "zero-Covid" și în contextul în care liderul Xi Jinping și-a început cel de-al treilea mandat la putere.
