Parlamentul, reunit în sesiune extraordinară, a adoptat, prin votul final al deputaților, un proiect de lege inițiat de UDMR și care prevede, conform actului analizat de Profit.ro, că în 2024 și 2025 ar urma să fie împușcați aproape 500 de urși anual. În fiecare an, 426 din aceste exemplare vor fi vânate în scop ”de prevenție”, iar 55 de exemplare vor fi ucise în scop de ”intervenție”, pentru combaterea urșilor agresivi. Cei mai mulți urși vor fi vânați în județele Harghita, Covasna, Brașov și Mureș, iar pentru capturi vor fi achitate sume importante.
Decizia vine după ce o tânără a fost atacată de un urs, pe un traseu montan din Bușteni, iar apoi a decedat.
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Proiectul fusese aprobat de senatori, în noiembrie anul trecut, cu susținurea PSD, dar nu și a PNL, iar la Senat, - liberalii au solicitat retrimiterea proiectului la comisie, dar nu au avut suficiente voturi pentru a fi admisă cererea.
Proiectul a fost dezbătut și votat în sesiune extraordinară de către deputați, în condițiile în care o parte a opoziției a reclamat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate prin lege organică, dincolo de faptul că că încalcă directivele europene de mediu. Unul dintre inițiatorii proiectului este senatorul UDMR Tanczos Barna, care în calitate de ministru al Mediului a promovat măsurile pentru împușcarea urșilor agresivi care intră în localități, care apoi în Parlament au fost extinse și în afara localităților.
În ciuda acestor măsuri, senatorul UDMR susține că în prezent există o situație alarmantă privind populația de urs brun, ca urmare a ”lipsei de curaj și profesionalism din Ministerul Mediului”, care nu a atins obiectivele de protejare a speciei de urs și nici de protejare a cetățenilor. Susținătorii proiectului arată că interzicerea vântorii ursului în 2016 a condus la o proliferare scăpată de sub control a acestei specii.
Proiectul, în forma adoptată, prevede un nivel de prevenție și un nivel de intervenție. Primul reprezintă numărul de exemplare de urs bun care pot fi vânați, de vânători, iar al doilea reprezintă numărul de exemplare care pot fi împușcate în cazurile de pericol prevăzute de legislația în vigioare.
”În vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiala cauzate de atacurile de urs, pentru anul 2024 se aprobă un număr de 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenție la nivel național și un număr de 55 exemplare de urs brun care reprezintă nivel de intervenție la nivel național”, stabilește proiectul.
Proiectul prevede o repartiţie exemplarelor de urs brun pe județe pentru anul 2024, iar în această repartiție cele mai mari cote de vânătoare sunt alocate județelor Covasna (54), Harghita (73), Brașov (45) și Mureș (43).
La inițiativa senatorului UDMR Tabczos Barna, a fost admis un amendament care prevede că același număr de urși va fi prevăzut pentru vânătoare și recoltare inclusiv în 2025.
Opoziția a reclamat că toate aceste cote nu se bazează pe date concrete privind populația de urși din țara noastră, datele invocate de inițiator fiind respinse de Academia Română, în timp ce un studiu pentru realizarea recensământului de urși la nivel național, contractat în 2022 de Ministerul Mediului, va fi finalizat abia peste doi ani.
În comisii a fost votat ca urmare un amendament prin care, din 2026, noile cote de intervenție și prevenție vor fi stabilite în urma realizării studiului privind populația de urși: ”Începând cu anul 2026, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se face până la data de 15 mai a fiecărui an, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare pe baza Studiului privind analiza probelor genetice, stabilirea numărului minim de indivizi la nivel național, a diversității genetice și a structurii populaționale, realizat de autoritate.“
Mai mult, opoziția a reclamat că anul acest niciun un urs nu a fost vânat ca intervenție în 2023, deci în urma unor incidente în intravilan sau extravilan, deși au fost aprobate în acest scop 80 de exemplare, fiind vânați în schimb, doar ca prevenție, 118 de urși, din 140 aprobați prin ordin de ministru.
Pentru trofeele de urs vânat, proiectul stabilește și sumele care se achită de vânători.
Blana se restituie gestionarului iar pentru fiecare craniu de urs evaluat gestionarul va achita la structura teritorial a Gărzii Forestiere Naționale, un tarif cu punctajul Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecție a Vânatului( C.I.C.) stabilit, după cum urmează:
a) până la 54 puncte C.I.C. - echivalentul a 300 euro;
b) între 54,1 si 60 puncte C.I.C. - echivalentul a 500 euro;
c) peste 60,1 puncte C.I.C. - echivalentul a 700 euro.
Sumele nu sunt purtătoare de TVA și se vireazã la bugetul de stat.
Pentru craniile care provin de la exemplare de urs a căror blană depășește 400 (+5%) puncte C.I.C., gestionarul nu achită tariful prevăzut, craniul și blana rămân în proprietatea publicã a statului.
Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie doar promulgat de către șeful statului.
