Marco Rubio a vorbit cu Oana Țoiu „ca să mulțumească României pentru faptul că este un partener adevărat, oferind un sprijin rapid și decisiv operațiunilor americane de promovare a securității în Orientul Mijlociu”, a spus purtătorul de cuvânt Tommy Pigott.
Cei doi au trecut în revistă și „oportunitățile de extindere a cooperării bilaterale în domeniile apărării, energiei, tehnologiilor emergente și mineralelor critice, inclusiv proiecte de gaze offshore și proiecte nucleare civile”.
Președintele este nemulțumit de faptul că aliații din NATO nu au contribuit la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz.
Este și supărat că planurile sale de a prelua controlul asupra Groenlandei nu au avansat.
Pe acest fond, a discutat cu consilierii săi opțiunea retragerii unei părți din trupele americane din Europa, a declarat pentru Reuters un înalt oficial al Casei Albe.
Nu s-a luat însă la acest moment nicio decizie, iar Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a efectivelor militare pe continent, a declarat oficialul.
Însă chiar aceste discuții evidențiază cât de mult s-au deteriorat relațiile dintre Washington și aliații săi europeni din NATO în ultimele luni.
De asemenea, aceasta sugerează că vizita efectuată miercuri la Casa Albă de către secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a reușit să îmbunătățească în mod semnificativ relațiile transatlantice, care se află, probabil, la cel mai scăzut nivel de la înființarea NATO, în 1949.
În prezent, Statele Unite au peste 80.000 de soldați în Europa și au jucat un rol central în arhitectura de securitate a Europei încă de la cel de-al Doilea Război Mondial. Peste 30.000 dintre acești soldați se află în Germania, iar un număr considerabil este staționat și în Italia, Regatul Unit și Spania.
NATO nu a răspuns pentru moment la solicitarea Reuters de comentarii.
Oficialul nu a precizat care țări ar putea fi afectate sau câți soldați ar putea fi retrasi în cele din urmă, în cazul în care Trump decide să pună în aplicare această idee.
Administrația ia în calcul să retragă trupe americane din state membre NATO considerate inutile în efortul de război împotriva Iranului și să le mute în țări care au ajutat Washingtonul, era arătat.
Trump urmează să discute cu secretarul general al NATO Mark Rutte despre posibilitatea ca Statele Unite să iasă din Alianța Nord-Atlantică, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
La începutul lunii, Trump a spus că "se gândește serios" să retragă SUA din NATO.
Trump a mai declarat că a știut întotdeauna că NATO este „un tigru de hârtie”, reluând astfel o critică recentă.
De ce este important Nu este pentru prima dată când Trump își exprimă deschis nemulțumirea față de partenerii din NATO, dar declarațiile făcute acum reprezintă cel mai puternic semnal că la Casa Albă este luată în calcul - chiar și ca o variantă printre multe altele - retragerea din alianță. La acest moment nu există nicio inițiativă lansată în sensul ieșirii SUA din NATO și poate fi greu de crezut că se va ajunge acolo, dar simpla declarație a unui președinte american privind luarea în calcul a unei astfel de ieșiri este extrem de serioasă și poate slăbi Alianța.
De asemenea important Declarația de acum este un nou semnal către statele europene că trebuie să-și asigure singure protecția având în vedere comportamentul schimbător și brusc al președintelui american actual.
Donald Trump a criticat recent NATO, printr-o postare scrisă în întregime cu litere mari, în care spune că țările alianței nu au făcut nimic ca să ajute în privința Iranului - VEZI AICI Trump critică iar NATO: Nu au făcut absolut nimic pentru a ajuta în privința Iranului. SUA nu vor uita
Într-un interviu acordat acum cotidianului britanic Daily Telegraph, președintele SUA a criticat aliații europeni și a descris alianța nord-atlantică drept un „tigru de hârtie”.
Președintele SUA Donald Trump a declarat astfel - fără detalii suplimentare - că ia în considerare serios retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații au refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului.
Trump a descris alianța drept un „tigru de hârtie” și a afirmat că retragerea Statelor Unite din tratatul de apărare este acum „dincolo de reconsiderare”.
El a spus că avea de mult timp îndoieli cu privire la credibilitatea NATO.
„Da, aș spune că (este) dincolo de orice reconsiderare”, a declarat Trump când a fost întrebat dacă va reconsidera apartenența SUA la Alianță după conflict.
„Nu m-a impresionat niciodată NATO. Am știut întotdeauna că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe asta, de altfel”, a spus el.
Articolul 5 din Tratatul NATO, baza tratatului, stabilește că un atac armat împotriva unui stat membru va fi considerat un atac împotriva tuturor.
Această clauză de apărare colectivă a fost activată o singură dată, la solicitarea Washingtonului, după atentatele teroriste care au avut loc în SUA în 11 septembrie 2011.
O potențială intenție a lui Trump de a retrage SUA din NATO ar putea necesita aprobarea Congresului, însă orice semnal că Washingtonul ar putea să nu fie dispus să își apere aliații în cazul unui atac rusesc riscă să slăbească grav alianța, scrie Reuters
În interviu, Trump a mai spus că prezența aliaților alături de SUA în cazul războiului din Iran ar fi trebuit să fie automată.
„Am fost acolo automat, inclusiv în Ucraina. Ucraina nu era problema noastră. A fost un test, și am fost acolo pentru ei, și am fi fost întotdeauna acolo pentru ei. Ei nu au fost acolo pentru noi”, a mai spus el
Referindu-se în mod special la Marea Britanie, președintele SUA l-a criticat pe premierul Keir Starmer pentru refuzul acestuia de a se implica în războiul americano-israelian împotriva Iranului, sugerând că Marina Regală nu ar fi în măsură să facă față acestei sarcini.
În ajun, secretarul apărării american Pete Hegseth a refuzat să reafirme angajamentul Statelor Unite față de apărarea colectivă a NATO, spunând că decizia va depinde de președintele Donald Trump, după ce aliații europeni nu au sprijinit Washingtonul în războiul contra Iranului.
Iar secretarul de stat american, Marco Rubio, a pus sub semnul întrebării, mai mult ca oricând, legătura transatlantică cu NATO, declarând marți că Statele Unite vor trebui să își „reexamineze” relațiile cu alianța militară atlantică odată ce războiul împotriva Iranului se va încheia.
Rubio a afirmat în această dimineață că SUA ”vor trebui să reevalueze” relațiile cu NATO, după încheierea războiului cu Iranul.
”Cred că nu există nicio îndoială, din păcate, că, după încheierea acestui conflict, va trebui să reevaluăm acea relație. Va trebui să reevaluăm valoarea NATO în cadrul acestei alianțe pentru țara noastră”, a declarat Rubio pentru Fox News.
El a adăugat că, ”în cele din urmă”, această decizie va fi luată de președintele Donald Trump.
Înaltul diplomat american a afirmat că a fost ”unul dintre cei mai fervenți apărători ai NATO” în timpul mandatului său în Senatul SUA, deoarece ”a găsit o mare valoare în această alianță”.
O mare parte din această valoare consta în existența bazelor militare din Europa, care permiteau armatei americane ”să-și proiecteze puterea în diferite părți ale lumii”, a spus Rubio.
”Dacă acum am ajuns într-un punct în care alianța NATO înseamnă că nu putem folosi acele baze, că, de fapt, nu mai putem folosi acele baze pentru a apăra interesele Americii, atunci NATO este o stradă cu sens unic”, a adăugat el.
Rubio a mers mai departe, spunând că, deși Washingtonul nu cere aliaților NATO să efectueze lovituri aeriene ca parte a războiului împotriva Iranului, ”când avem nevoie de ei să ne permită să folosim bazele lor militare, răspunsul lor este «Nu»”?
”Atunci de ce suntem în NATO? Trebuie să puneți această întrebare”, a adăugat el.
Comentariile lui Rubio vin după ce mai multe țări europene au restricționat armatei americane utilizarea bazelor de pe teritoriul lor.
Marți dimineață, s-a dezvăluit că Italia a refuzat unui avion american permisiunea de aterizare în timp ce acesta se îndrepta spre Orientul Mijlociu pentru o misiune de luptă, iar luni, Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele americane care desfășoară misiuni împotriva Iranului.
