Petrolul de referință pe piața europeană și globală, inclusiv pe cea autohtonă, Brent-ul va suferi anul viitor cea mai mare modificare a structurii din ultimul deceniu, care ar putea influența și stabilirea noului regim al redevențelor din România, sistem promis de guvernanți de câțiva ani, însă neprezentat public până în prezent.
Potrivit Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), încă nu se știe cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România, cu Brent sau Ural.
Numai că, de la 1 ianuarie 2018, Brent-ul va suferi modificări. Sortimentul produs de Statoil, Troll, pompat într-un volum mai mare de 200.000 de barili pe zi anul trecut, va fi inclus alături ce celelalte sortimente care compun coșul Brent, anunță Bloomberg. Ultima oară când a fost modificat coșul Brent a fost în 2007, când a fost inclus sortimentul Ekofisk.
Țițeiul Brent este un țiței sweet light (cu o densitate și cu o vâscozitate mai redusă și cu un conținut mai redus de sulf), numele său provenind de la exploatarea Brent a celor de la Shell din Marea Nordului. În prezent, Brent-ul nu mai conține doar sortimentul inițial de țiței Brent, din cauza faptului că exploatarea acestuia a ajuns de mult la maturitate, ci o combinație de patru sortimente de țiței: Brent Blend (sortimentul originar), Forties Blend, Oseberg și Ekofisk.
În prezent, redevențele nu se raportează nici la Ural, nici la Brent, ci la Suez-Blend
Potrivit reglementărilor în vigoare emise (în 1998, pe baza unui studiu din 1995) de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), pentru calculul sumelor datorate ca redevențe de petroliștii români se consideră țiței de referință, cu caracteristici fizico-chimice și condiții de calitate și de piață asemănătoare tipurilor de țiței din producția internă, sortimentul Suez-Blend, care este sortimentul de referință pentru producția de petrol a Egiptului. Cotele procentuale de redevență se aplică la valoarea medie a cotațiilor spot ale sortimentului Suez-Blend, stabilită ca medie aritmetică a cotațiilor minime și maxime pe 12 săptămâni anterioare momentului în care se datorează redevența.
"Nu contează doar procentul redevențelor, ci și prețul de referință stabilit de ANRM trimestrial, la care se aplică cotele procentuale de redevență. Contează ce sortiment de țiței este utilizat ca referință. În prezent, referința este sortimentul Suez-Blend-ul. ANRM a comandat două studii Universității de Petrol și Gaze din Ploiești, prin care se va stabili cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România, cu Brent sau Ural. Se va propune și o nouă formulă de calcul a prețului mediu., declara fostul președinte ROPEPCA, Artur Stratan, în octombrie 2015. Raportul ar fi trebuit să fie publicat în aprilie-mai 2016, însă nu s-a mai auzit nimic despre el Până la apariția sa, susținea Stratan, “nu se pot face simulări pentru stabilirea noului regim al redevențelor, nici de Guvern, nici de FMI și nici de operatori”.
Suez-Blend: mai greu ca Brent-ul, mai sulfuros ca Ural-ul
Suez-Blend este un sortiment de petrol apropiat din punct de vedere al densității și conținutului de sulf de Ural. El are o densitate medie (nefiind nici ușor, precum Brent-ul, nici greu, precum alte sortimente). Cu toate acestea , el este mai ușor decât Ural-ul, însă are și un conținut de sulf mult mai ridicat decât Brent-ul și chiar decât Ural-ul. Interesant este că noul sortiment care va fi inclus în coșul Brent este similar din punct de vedere al densității cu Suez-Blend-ul, fiind mai greu decât Brent-ul originar, având însă un conținut de sulf extrem de redus, mai redus decât Brent-ul originar și mult mai redus decât Suez-Blend-ul. Foarte probabil, în urma introducerii sortimentului Troll în coșul Brent, densitatea și conținutul de sulf al coșului va suferi modificări, la rândul său, ceea ce va avea impact și asupra calculelor efectuate de specialiștii români pentru a stabili cu ce tip de petrol seamănă cel extras din România: Brent sau Ural.
Diferența de preț dintre Brent și Ural a atins în 2016 maximul ultimilor 5 ani
Anul trecut, diferența dintre țițeiul de tip Brent și cel Ural a fost cea mai ridicată din ultimii 5 ani (din 2011 încoace). În medie un baril de Ural-ul a fost cu 2,85 dolari mai ieftin decât unul de Brent, cu un minim de 1,7 dolari, la finalul anului, și un maxim de 3 dolari, înregistrat în luna octombrie.
La nivel global, există mai multe burse ale petrolului, pe lângă NYMEX (pentru West Texas Intermediate - WTI - de referință pe piața americană) și bursa londoneză ICE Futures Europe ( pentru Brent), printre care cea de la Dubai, Singapore sau Japonia. De asemenea există mai multe tipuri de petrol, din care 3 sunt extrem de importante: West Texas Intermediate, Brent și Dubai (coșul OPEC). Pe piața americană benchmark-urile sunt WTI și Brent-ul, pe cea europeană, Brent-ul, pe cea asiatică Brent-ul și Dubai-ul, iar în Japonia, Australia și Noua Zeelandă, Dubai-ul.
WTI este mai puțin dens și mai puțin vâscos decât Brent-ul, neconținând nici atât de mult sulf precum concurentul său listat pe piața londoneză. Originea sa este, așa cum o arată și numele, statul Texas, și este listat pe NYMEX.
Brent-ul - noul etalon global
De câțiva ani, Brent-ul a înlocuit WTI drept etalon la nivel global. Țițeiul Brent dictează de câțiva ani prețurile produselor petroliere nu numai în Europa sau Asia, ci și pe coasta estică și pe coasta vestică a SUA, pentru că tipul de țiței folosit pentru a calcula benchmark-ul pe aceste pieței este Brent transportat maritim către rafinăriile din aceste regiuni. Este mai ieftin (și din cauza distanței) să transporți Brent pe coasta de est a SUA , decât să transporți WTI din Golful Mexic. WTI dictează prețurile în zona de mijloc și de vest a SUA, pentru că transportarea Brent-ului la rafinăriile din acea regiune este mai dificilă ca urmare a absenței unei rețele de conducte.
Și în celelalte regiuni ale globului, importanța Brent-ului ca referință a depășit-o pe cea a WTI. În 2005, a fost introdus noul coș de referință OPEC, format din mai multe tipuri de țiței. Începând din 2009 el este alcătuit din Saharan Blend (Algeria), Girassol (Angola: adăugat în ianuarie 2007), Oriente (Ecuador, adăugat în octombrie 2007), Iran Heavy (Iran), Basra Light (Iraq), Kuwait Export (Kuwait), Es Sider (Libia), Bonny Light (Nigeria), Qatar Marine (Qatar), Arab Light (Arabia Saudită), Murban (Emiratele Arabe Unite) și Merey (Venezuela- înlocuit cu BF-17 în ianuarie 2009). Din luna ianuarie 2009 țițeiul 11 Minas din Indonezia a fost exclus în urma deciziei acestui stat de a se retrage din OPEC. Majoritatea tipurilor de țiței din coșul OPEC sunt "grele" (cu conținut ridicat de sare și sulf) și de o calitate inferioară Brent-ului, ceea ce nu oprește prețul acestora să urmeze îndeaproape prețul Brent-ului, la o diferență cuprinsă istoric între 2 și 4 dolari pe baril.
