Statele Unite își inaugurează luni, la Ierusalim, Ambasada în Israel, realizând promisiunea controversată a președintelui Donald Trump, riscând să inflameze furia palestinienilor, care ar putea să protesteze în masă în teritoriile lor, mai ales în Fâșia Gaza, relatează AFP.
Ivanka Trump și Jared Kushner, fiica și ginerele și totodată consilierii președintelui american, vor lua parte împreună cu sute de demnitari din cele două țări la ceremonie, începând de la ora locală 16.00 (și ora României), larg percepută ca sfidând condamnarea comunității internaționale într-o perioadă de mari îngrijorări față de stabilitatea regiunii, scrie News.ro.
Concomitent, la câteva zeci de kilometri de acolo, mii de palestinieni din Fâșia Gaza, aflată sub blocadă, ar putea să mărșăluiască spre frontiera cu israelul, unii cu intenția proclamată de a încerca să forțeze cu riscul vieții bariera de securitate.
Armata israeliană și-a dublat practic efectivele combatante în jurul enclavei Cisiordania - teritoriu palestinian ocupat de Israel, unde sunt anunțate adunări, de mai mică amploare. Aproximativ 1.000 de polițiști israelieni sunt mobilizați la Ierusalim cu scopul de a securiza Ambasada și împrejurirmile ei, în cartierul periferic Amona.
Concretizând un angajament de campanie, transferul Ambasadei Statelor Unite de la Tel Aviv constituie o ruptură în plus cu decenii de diplomațieamericană și consens internațional. Statutul Ierusalimului este una dintre problemele cele mai spionoase ale ”insoluționabilului” conflict israeliano-palestinian.
IERUSALIMUL ”RETRAS DE PE MASĂ”
Decizia americană este salutată de către israelieni ca o recunoaștere a unei realități istorice de 3.000 de ani pentru poporul evreu. Ea coincide cu marcarea a 70 de ani de la înființarea Israelului, în plină efuziune națională și fervoare proamericană.
”Ierusalimul va rămâne capitala Israeluluii indiferent de acordul de pace pe care vi-l imaginați”, a declarat duminică premierul israelian Benjamin Netanyahu la o recepție, în fața Ivankăi Trump și a lui Jared Kushner.
Însă inițiativa unilaterală americană îi înfurie pe palestinieni, în opinia cărora reprezintă esența parti-pris-ului scandalos proisraelian afișat de Trump de la întronarea sa în 2017. Ei văd în ea negarea revendicărilor lor cu privire la Ierusalim.
Israelul a ocupat Ierusalimul de Est în 1967 și l-a anexat. Întregul Ierusalim este capitala sa ”eternă” și ”indivizibilă”, spune el. Palestinienii vor să facă din Ierusalimul de Est capitala Palestinei, statul la care aspiră.
Sensibilitatea subiectului este exacerbată de religie. Ierusalimul este sfânt musulmanilor, evreilor și creștinilor.
Trump a promis să medieze între israelieni și palestinieni la acordul diplomatic ”ultim”. Anunțând pe 6 decembrie că recunoaște Ierusalimul drept capitală a Israelului, el a vrut să favorizeze căutarea unei păci eluzive, ”retrăgând Ierusalimul de pe masă”, spune el.
În opinia comunității internaționale, Ierusalimul de Est rămâne teritoriu ocupat, iar ambasadele nu trebuie să se instaleze în orașul al cărui statut nu a fost soluționat prin negocieri între cele două părți.
Liderul Al-Qaida Ayman al-Zawahiri a îndemnat duminică la jihad contra Statelor Unite afirmând că decizia Washingtonului este proba că negocierile și ”appeasementul” (”politica de conciliere”) nu le-au servit palestinienilor.
”FRIEND OF ZION”
Dintre cele 193 de state din cadrul Adunării Generale a ONU, 128 au condamnat decizia americană, inclusiv aliați ai Statelor Unite ca Franța și Regatul Unit. Votul a provocat furia Washingtonului și amenințări cu retorsiunea din partea ambasadoarei lor la ONU Nikki Haley.
Protestele provocate de inițiativa unilaterală americană par îndepărtate. Ierusalimul este pavoazat cu steaguri israeliene și americane și afișe care proclamă ”Trump Make Israel Great Again” sau "Trump is a Friend of Zion".
Însă inaugurarea amabsadei - instalate provizoriu în sediul a ceea ce era consultaul american - până la construirea unei noi ambasade are loc într-o perioadă extrem de sensibilă.
Palestinienii percep drept o ”provocare” data aleasă, înainte cu 24 de ore de comemorarea "Nakba" - ”catastrofa” -, care a constituit-o înființarea Israelului pentru sute de mii dintre ei, izgoniți sau care au fugit de acasă în 1948.
Fâșia Gaza este de la 30 martie teatrul unui ”marț al întoarcerii”, în care mii de palestinieni se adună de-a lungul frontierei și care ține armata israeliană în priză.
De la 30 martie, 54 de palestinieni au fost uciși de armata israeliană. Israelul acuză mișcarea islamistă Hamas, care conduce teritoriul și cu care a purtat trei războaie, de instrumentalizarea protestelor și de faptul că ar căuta să atace sub acoperirea unor manifestații fals pașnice.
Armata israeliană afirmă că trage cu gloanțe reale doar ca utim recurs.
Transferul ambasadei americane nu a provocat însă efectul sperat de Israel. Numai două țări - Guatemala și Paraguay - s-au angajat ferm să-și mute misiunile.
