Gaura din stratul de ozon al Pământului va fi complet refăcută, în cea mai mare parte a lumii, în decurs de mai puțin de două decenii, până în 2040, în urma măsurilor decisive luate de guverne pentru eliminarea treptată a substanțelor care deteriorează stratul de ozon, conform unei noi evaluări a ONU, relatează "The Guardian".
Ozonul este stratul atmosferic ce protejează planeta de radiațiile ultraviolete, iar constatarea că au apărut "găuri" în acest strat protector a fost considerată cândva cel mai de temut pericol în materie de mediu cu care se confruntă omenirea, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Dar pierderea stratului de ozon, care risca să expună oamenii la razele ultraviolete nocive ale soarelui, este pe cale să fie complet recuperată până în 2040 în întreaga lume, cu excepția regiunilor polare, potrivit raportului ONU. La poli va dura ceva mai mult - stratul de ozon își va reveni complet până în 2045 în Arctica și până în 2066 în Antarctica.
După ce în anii '80 s-a dat alarma în privința pierderii stratului de ozon, acest fenomen s-a ameliorat constant în urma Protocolului de la Montreal din 1989, un acord internațional ce a contribuit la eliminarea a 99% din substanțele chimice care epuizează stratul de ozon, cum ar fi clorofluorocarburile (CFC) ce erau folosite ca solvenți și agenți frigorifici.
ONU a declarat că măsurile luate în privința stratului de ozon au ajutat, de asemenea, la răspunsul în fața crizei climatice, pentru că CFC-urile sunt, totodată, gaze cu efect de seră, iar utilizarea lor necontrolată în continuare ar fi crescut temperatura globală cu până la 1 grad Celsius până la mijlocul secolului, agravând o situație deja preocupantă, întrucât celelalte gaze ce încălzesc planeta nu sunt încă în scădere.
"Acțiunea privind ozonul creează un precedent pentru acțiunea în domeniul climei", a declarat Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale, care a prezentat luni raportul de activitate, realizat o dată la patru ani. "Succesul nostru în eliminarea treptată a substanțelor chimice care consumă ozon ne arată ce se poate și ce trebuie făcut de urgență pentru a ne îndepărta de combustibilii fosili, pentru a reduce gazele cu efect de seră și a limita astfel creșterea temperaturii", a arătat expertul.
CEL MAI DE SUCCES TRATAT DE MEDIU DIN ISTORIE
Răspunsul global unitar pentru a face față CFC-urilor înseamnă că Acordul de la Montreal ar trebui să fie considerat "cel mai de succes tratat de mediu din istorie și oferă o încurajare că țările lumii se pot reuni, pot lua decizii și pot acționa în consecință", spune David Fahey, cercetător la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), autorul principal al noii evaluări.
Progresul nu a fost întotdeauna lin - în 2018, oamenii de știință au detectat o creștere a utilizării de CFC, care a fost urmărită până în China și, în cele din urmă, remediată. Între timp, înlocuirea CFC cu un alt grup de substanțe chimice industriale, hidrofluorocarburile (HFC), a fost și ea problematică, deoarece HFC sunt gaze cu efect de seră și a fost nevoie de un alt acord internațional, încheiat la Kigali, pentru a limita utilizarea lor.
Fahey a arătat că, fie și în cazul unei acțiuni globale rapide de combatere a CFC-urilor, substanțele chimice persistă în atmosferă timp de aproape un secol. "Este ca și cum ai aștepta ca vopseaua să se usuce, trebuie să aștepți ca natura să își facă treaba și să elimine aceste substanțe chimice", a spus el.
Provocarea în cazul altor gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, este însă și mai mare, deoarece acestea rămân în atmosferă mult mai mult timp și, spre deosebire de CFC, care au fost produse de doar câteva companii, emisiile provenite de la combustibilii fosili sunt mult mai răspândite și sunt prezente în aproape toate activitățile societății. "CO2 are un alt ordin de mărime în ceea ce privește longevitatea sa, ceea ce ne dă de gândit", a spus specialistul. "A face ca fiecare persoană de pe planetă să înceteze să mai ardă combustibili fosili este o provocare complet diferită", recunoaște cercetătorul.
GEOINGINERIA SOLARĂ, O TEHNICĂ PUSĂ SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII
Acest raport de activitate al ONU este primul care analizează și impactul potențial asupra stratului de ozon al geoingineriei solare, o intervenție propusă în domeniul climei prin care particule reflectorizante, cum ar fi sulful, sunt pulverizate în masă în atmosferă pentru a devia lumina solară și, prin urmare, pentru a reduce încălzirea globală. Această practică controversată, pe care guvernul SUA dorește să o cerceteze, are potențialul de a reduce temperaturile globale, dar ar putea avea "consecințe nedorite, inclusiv efecte asupra ozonului", se arată în raport, deși documentul recunoaște că există "multe lacune în cunoștințe și incertitudini, care împiedică o evaluare mai solidă în acest moment".
Fahey a declarat că adăugarea unor cantități mari de sulf în stratosferă ar putea reduce stratul de ozon, deși probabil cu mai puțin de 10% și nu ar provoca totuși un "colaps" al stratului de ozon.
"Acest tip de intervenții climatice sunt subiecte delicate, deoarece sunt un ghem încâlcit de etică și guvernare mai degrabă decât de știință", a recunoscut el. "Totuși, ar exista într-adevăr consecințe asupra ozonului dacă se introduce suficient de mult sulf în atmosferă. Ar fi inevitabil", spune cercetătorul.
