Statele europene membre NATO poartă discuții pentru creșterea cheltuielilor de apărare la 3% din PIB, în contextul revenirii lui Trump la Casa Albă. Dar unele abia au reușit să atingă nivelul actual de 2%, stabilit în urmă cu 10 ani, iar altele abia depășesc 1%.
Informația a fost transmisă către Financial Times (FT) de patru persoane familiarizate cu discuția. Propunerea va fi analizată în cadrul summitului NATO care urmează să aibă loc în iunie, în Olanda. Potrivit specialiștilor, o astfel de decizie va pune și mai multă presiune pe bugetele naționale deja tensionate, deoarece este vorba de o creștere abruptă de la nivelul de 2% stabilit în prezent, și care oricum nu a fost îndeplinit de toate statele. Astfel, persoanele care au oferit informațiile pentru FT subliniază că este de așteptat ca planul înaintat să nu ajungă la un acord complet, arată BiziDay.
Din cele 32 de state membre ale NATO, 23 vor atinge ținta actuală de 2% în acest an, conform calculelor alianței. Evoluția este totuși promițătoare față de 2018, când numai 6 state atinseseră acest procent. Cu toate acestea, estimările pentru 2024 arată că 7 membri europeni, inclusiv Italia și Spania, nu vor reuși să îndeplinească obiectivul convenit în urmă cu un deceniu.
FT subliniază că, în prezent, capitalele europene sunt forțate să ia în considerare majorarea contribuțiilor, având în vedere insistențele și amenințările lui Trump ca Europa să plătească mai mult pentru propria apărare. De asemenea, un alt element care poate contribui la încurajarea majorării cheltuielilor pentru apărare este faptul că nivelurile actuale nu sunt suficiente pentru a sprijini Ucraina și pentru a descuraja Rusia.
Discuțiile confidențiale despre majorarea contribuțiilor au început de săptămâna trecută, în timpul unei reuniuni a miniștrilor de Externe. Acestea prevăd mai întâi un angajament pe termen scurt de a atinge 2,5% și ulterior, până în 2030, obiectivul să crească la 3% din PIB-ul fiecărei țări. Secretarul general al NATO nu a oferit o cifră exactă atunci când a fost întrebat dacă ar propune un nou obiectiv în acest sens, însă a spus că ar face presiune pentru ca suma acordată să fie mult mai mare decât cea existentă. A adăugat că ar fi bine să se ia o decizie în cadrul summitului din Olanda.
FT amintește că în timpul mandat Trump, acesta s-a folosit de summitul NATO din 2018 pentru a cere majorarea cheltuielilor statelor europene, amenințând că SUA poate părăsi alianța. În acel moment, liderii europeni, inclusiv Rutte în calitate de premier olandez, s-au angajat să accelereze creșterea cheltuielilor pentru a atinge 2% din PIB, dar majorările au fost făcute abia după izbucnirea războiului din Ucraina, în urmă cu doi ani.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, este unul dintre liderii care a pledat constant pentru creșterea cheltuielilor de apărare, în condițiile în care Germania a îndeplinit pentru prima dată nivelul de 2% abia anul acesta. Recent, Pistorius a avertizat că Rusia ar fi în măsură să atace o țară NATO până la finalul deceniului.
În ciuda situației dificile, creșterea cheltuielilor va fi o mare provocare pentru multe țări europene, inclusiv pentru Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania. FT dă exemplul UK, care va cheltui aproximativ pentru apărare 60 de miliarde de lire sterline în 2024, adică 2,3 % din PIB, iar guvernul s-a angajat să crească acest procent la 2,5%. Totuși, prim-ministrul Keir Starmer nu a spus și când se va întâmpla acest lucru, ci doar că urmează să fie întocmită o foaie de parcurs în acest sens. Experții spun însă că nici 2,5% din PIB nu ar fi suficient pentru ca armata britanică să se modernizeze, având în vedere că are capacități nucleare.
Italia este într-o situație și mai dificilă, cheltuind doar 1,49% din PIB pentru apărare. Premierul Giorgia Meloni s-a angajat să atingă obiectivul actual al NATO, de 2%, abia în 2028. Spania stă și mai rău, cu 1,28% din PIB pentru apărare, iar premierul Pedro Sanchez nu și-a anunțat intenția de majora bugetul. În schimb, a declarat săptămâna trecută, că Spania va aloca 20% din cheltuielile destinate cercetării în domeniul apărării și contribuie cu un număr mare de trupe la misiunile NATO. Toate acestea în condițiile în care SUA acordă deja 3,4% din PIB pentru apărare, conchide analiza FT.
