Fondul Monetar Internațional își va reduce săptămâna viitoare prognoza privind o creștere a economiei globale de 2,9% în 2023, a declarat directorul general Kristalina Georgieva, invocând riscuri în creștere de recesiune și instabilitate financiară, transmite Reuters.
Georgieva a spus că perspectivele pentru economia globală ”devin mai întunecate”, având în vedere șocurile cauzate de pandemia de Covid-19, invazia Rusiei în Ucraina și dezastrele climatice de pe toate continentele și că s-ar putea înrăutăți, scrie News.ro.
”Ne confruntăm cu o schimbare fundamentală în economia globală, de la o lume cu o relativă predictibilitate... la o lume cu mai multă fragilitate - o incertitudine mai mare, o volatilitate economică mai mare, confruntări geopolitice și dezastre naturale mai frecvente și devastatoare”, a spus ea într-un discurs la Universitatea Georgetown.
Georgieva a spus că vechea ordine, caracterizată prin respectarea regulilor globale, rate scăzute ale dobânzilor și inflație scăzută, face loc uneia în care ”orice țară poate fi deviată de pe direcția normală mai ușor și mai des”.
Ea a spus că toate economiile mari ale lumii - Europa, China și Statele Unite - încetinesc acum, ceea ce reduce cererea de exporturi din țările emergente și în curs de dezvoltare, deja puternic afectate de prețurile ridicate ale alimentelor și energiei.
FMI își va reduce prognoza de creștere pentru 2023 de la 2,9%, a patra revizuire descendentă din acest an, când va publica Perspectiva economică mondială săptămâna viitoare, a spus ea.
Fondul va lăsa neschimbată prognoza actuală pentru o creștere de 3,2% în 2022, a spus ea, fără să ofere niciun număr pentru noua prognoză pentru 2023.
Războiul din Ucraina și riscurile economice globale vor domina reuniunile anuale de săptămâna viitoare ale FMI și ale Băncii Mondiale de la Washington, la care vor participa miniștri de finanțe și bancheri centrali din întreaga lume.
FMI estimează că țările care reprezintă aproximativ o treime din economia mondială vor înregistra cel puțin două trimestre consecutive de contracție în acest an sau cel viitor, a spus Georgieva. Și, chiar și atunci când creșterea va fi pozitivă, se va simți ca o recesiune din cauza scăderii veniturilor reale și a prețurilor în creștere, a spus ea.
În ansamblu, FMI se așteaptă ca producția globală să scadă cu 4.000 de miliarde de dolari de acum și până în 2026.
Aceasta este aproximativ dimensiunea economiei germane și echivalează cu ”un regres masiv”, a adăugat ea.
Georgieva a spus că împărțirea economiei globale în blocuri care sprijină Rusia, opunându-se sau „stând în expectativă” după invadarea Ucrainei de către aceasta ar ajunge să reducă eficiența și să afecteaze cel mai mult oamenii săraci.
”Nu ne permitem ca lumea să se împartă. Dacă ajungem într-un punct în care separăm părți ale lumii una de celălaltă, vor fi săracii din țările bogate și vor fi țările sărace cele care vor suporta greul impactului”, a spus ea.
Incertitudinea a rămas ridicată și au fost posibile mai multe șocuri economice, a spus ea, avertizând că nivelurile ridicate ale datoriei și preocupările legate de lichiditate ar putea amplifica reevaluarea rapidă și dezordonată a activelor pe piețele financiare.
Georgieva a spus că inflația a rămas încăpățânat de ridicată, dar că băncile centrale ar trebui să continue să răspundă decisiv, chiar dacă economia a încetinit.
Ea a declarat pentru CNBC, într-un interviu, că președintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, merge pe o cale ”foarte, foarte îngustă” în modelarea politicii monetare, dar că FMI se aștepta ca ratele dobânzilor să fie ”undeva pe teritoriul de 4%” în 2022 și 2023.
”Dacă nu strânge suficient, inflația se poate dezaancora. Dacă strânge prea mult, ar putea exista recesiune. Așa că Jay Powell face tot posibilul să urmărească parametrii din economie pentru a calibra ceea ce face și am încredere că el va lua decizia potrivită”, a spus ea.
Măsurile fiscale adoptate ca răspuns la prețurile ridicate ale energiei ar trebui să fie țintite și temporare, a spus ea în discurs.
”Cu alte cuvinte, în timp ce politica monetară apasă frâna, nu ar trebui să aveți o politică fiscală care să calce pe accelerație. Acest lucru ar face o călătorie foarte dură și periculoasă”.
Marea Britanie a anulat săptămâna aceasta planurile de reducere a impozitelor pentru cei mai bogați, care au provocat tulburări pe piață și o mustrare ascuțită din partea FMI, care a avertizat că planurile financiare ale țării riscă să crească inegalitatea și sunt în contradicție cu înăsprirea politicii monetare.
Întrebată la CNBC despre criticile FMI la adresa politicii Marii Britanii, Georgieva a spus: ”Acesta este un mesaj pe care îl transmitem tuturor”.
Georgieva a cerut un sprijin mai mare pentru piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, menționând că ratele ridicate ale dobânzilor din economiile avansate și dolarul puternic au declanșat ieșiri de capital.
Probabilitatea ieșirilor de portofoliu a crescut la 40%.
Ea a cerut, de asemenea, Chinei și creditorilor privați - care dețin cea mai mare parte din datoria globală - să abordeze riscul unei crize în creștere a datoriilor pe piețele emergente.
