Pentru prosumatorii cu instalații de până la 27 kW, legea introduce decontarea lunară a energiei în surplus livrate în rețea, în locul termenului actual de 24 de luni, conform actului analizat de Profit.ro.
Totodată, aceștia vor putea compensa surplusul de energie cu alte locuri de consum, indiferent de zona de distribuție, cu condiția să aibă același furnizor.
În plus, sub condiția ca furnizorul să fie identic, sumele rezultate din compensare vor putea fi utilizate și pentru plata facturilor la gaze naturale.
Prosumatorii cu instalații cuprinse între 27 și 200 kW beneficiază, de asemenea, de decontare lunară și vor putea utiliza surplusul de energie pentru compensarea consumului în alte locuri de consum, dacă acestea au același furnizor și același distribuitor.
În cazul persoanelor juridice care dețin instalații cu capacitatăți între 200 și 400 kW, legea introduce dreptul la regularizare financiară pentru energia livrată în rețea, aceasta urmând să fie remunerată la prețul mediu ponderat al Pieței pentru Ziua Următoare (PZU).
Președintele Nicușor Dan a reclamat la CCR în toamna anului trecut proiectul de lege.
Modificările la Legea energiei fuseseră atunci adoptate în urma unei reexaminări solicitate de fostul președinte Klaus Iohannis asupra unui draft de act normativ adoptat în urmă cu 3 ani.
Nicușor Dan a reproșat că au fost făcute modificări nesolicitate de Iohannis, însă CCR i-a respins sesizarea.
″Curtea constată că modificările introduse la art. I pct. 4 din legea criticată sunt în concordanță cu cererea de reexaminare a Președintelui, întrucât reducerea impactului asupra pieței și a costurilor se referă inclusiv la prosumatorii persoane fizice care sunt în situația de a nu-și primi banii pe facturi în termenul inițial prevăzut de lege de 24 de luni, pentru surplusul de energie electrică livrat în rețea, în timp ce aceiași prosumatori au obligația de a achita costul energiei electrice, precum și al gazelor naturale consumate la alte proprietăți proprii, la același furnizor.
Așadar, modificările în cauză sunt în principal de rafinare tehnică și vizează introducerea explicită a opțiunii prosumatorilor — persoane fizice deținând capacități energetice cu putere instalată de cel mult 27 kW — între compensare cantitativă și regularizare financiară. Se observă că această măsură, împreună cu cea prin care se restrânge categoria beneficiarilor de compensare cantitativă la prosumatorii cu putere instalată între 0 și 200 kW (în loc de până la 400 kW, cum prevedea legea anterior reexaminării), limitează efectiv impactul asupra pieței și costurilor de echilibrare, fiind o direcție compatibilă cu preocuparea Președintelui României pentru partajarea echitabilă a costurilor sistemului.
În concluzie, Curtea constată că legea în urma reexaminării definește clar prosumatorii și tratamentul juridic aplicat acestora în privința drepturilor lor de vânzare și compensare între locurile de consum, stabilind o scară tripartită clară (0-200 kW: compensare cantitativă; 200-400 kW: regularizare financiară; peste 400 kW: în afara regimului special), față de prima lege care opera doar cu două praguri (400 și 900 kW) și extindea foarte mult zona exceptată de la responsabilitatea de echilibrare. Legea astfel adoptată răspunde cererii de reexaminare, introduce mai multe adaptări care sunt în legătură cu criticile Președintelui și respectă limitele acesteia″, se arată în motivarea deciziei CCR.
Potrivit celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la finalul lunii mai, în România existau 346.194 de prosumatori, cu instalații de producție ce însumau o putere instalată de 3.897 MW.
Din aceștia, circa o treime (114.780) dețineau și sisteme de stocare a energiei produse.
