Guvernul a adoptat astăzi un proiect de hotărâre pregătit de către Ministerul Finanțelor pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Codul fiscal. Schimbările vizează aspecte precum clarificarea modului de determinare a impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, prevederi referitoare la accizele nearmonizate pentru produsele destinate inhalării fără ardere, obligațiile privind determinarea cantității de zahăr în scop de TVA și de aplicare a accizei.
Documentele intrate în ședința de Guvern
Impozitul pe venit
Având în vedere modificările și completările aduse art.111 din Codul fiscal prin Legea nr. 301/2021 din 16 decembrie 2021 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 370/2022, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în scopul aplicării unitare a acestor prevederi legale, se propune clarificarea următoarelor aspecte:
1. Se precizează faptul că, în mod similar transferului dreptului de proprietate prin donație, în cazul constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate cu titlu gratuit, calitatea de contribuabil revine dobânditorului dezmembrămintelor, în situația în care acesta este contribuabil potrivit prevederilor titlului IV "Impozitul pe venit" din Codul fiscal.
2. În vederea determinării perioadei de deținere a proprietăților imobiliare se clarifică termenul în raport cu care se stabilește data dobândirii, iar calculul termenului se efectuează în condițiile dreptului comun.
Termenul în raport cu care se calculează data dobândirii este particularizat în funcție de următoarele situații:
- pentru construcțiile noi și terenul aferent acestora;
- pentru aceeași construcție edificată la date diferite;
- pentru construcțiile neterminate și terenul aferent acestora;
- pentru construcțiile de orice fel și terenurile aferente acestora, precum și terenurile de orice fel fără construcții, altele decât cele de mai sus;
3. Se clarifică sintagma „data dobândirii”, distingându-se mai multe situații, astfel:
- pentru imobilele dobândite prin reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar: Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;
- pentru imobilele atribuite, restituite, retrocedate etc. în baza următoarelor legi: Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare;
- în cazul în care foștii proprietari sau moștenitorii acestora au dobândit dreptul de proprietate prin hotărâre judecătorească;
- pentru imobilele dobândite cu titlu de uzucapiune, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă/definitivă și executorie;
- în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din dezmembrarea, respectiv dezlipirea unui imobil;
- în cazul înstrăinării terenurilor alipite și ulterior dezmembrate, respectiv dezlipite;
- în cazul înstrăinării unor imobile rezultate din alipirea unora dobândite la date diferite;
- în cazul în care parcelele alipite au suprafețele egale;
- în cazul schimbului proprietăților imobiliare;
- în cazul imobilelor dobândite prin moștenire;
- în cazul înstrăinării unor proprietăți imobiliare pentru care nuda proprietate dezmembrămintele aceluiași drept de proprietate au fost dobândite la date diferite;
-în cazul înstrăinării unor proprietăți imobiliare deținute de doi sau mai mulți proprietari, fiecare dobândind dreptul de proprietate în cote diferite, la date diferite;
- în cazul înstrăinării unei proprietăți imobiliare deținută de un proprietar, pentru care dreptul de proprietate a fost dobândit în cote diferite, la date diferite;
- în cazul transferului dreptului de proprietate prin donație, precum și în cazul constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate cu titlu gratuit.
4. Se propune completarea Normelor metodologice cu precizări referitoare la faptul că nu se datorează impozit la notarea posesiei de fapt în cartea funciară în cadrul procesului înregistrării sistematice sau sporadice, după caz, al intabulării ulterioare a dreptului de proprietate ca efect al notării posesiei de fapt, în condițiile art.13 și 41 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
5. Se completează prevederile privind valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale, în sensul că se clarifică faptul că impozitul pe venit se calculează, în funcție de perioada de deținere a proprietății imobiliare și de valoarea declarată de părți, sau după caz, de valoarea stabilită prin studiul de piață, în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii.
Se propune completarea cu prevederi referitoare la constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, în sensul în care impozitul pe venit se determină la valoarea declarată de părți, dar nu mai puțin de 20% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii. Aceeași valoare se va stabili și la stingerea pe cale convențională sau prin consimțământul titularului a acestor dezmembrăminte.
De asemenea, se precizează faptul că la transmiterea nudei proprietăți, impozitul pe venit se determină la valoarea declarată de părți, dar nu mai puțin de 80% din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici cu experți evaluatori autorizați în condițiile legii.
Diminuarea bazei impozabile în cazul constituirii sau transmiterii dezmembrămintelor dreptului de proprietate a avut în vedere faptul că acestea sunt drepturi reale deținute asupra unui bun al altei persoane, însă conferă titularului lor numai o parte din atributele dreptului de proprietate, de regulă cel al folosinței bunului.
Totodată se aduc clarificări privind stabilirea impozitului pe venitul din transferul unei/unor proprietăți imobiliare în următoarele situații:
- proprietăți imobiliare deținute în coproprietate;
- cotele părți de deținere nu sunt precizate;
- proprietăți imobiliare deținute în devălmășie;
- mai multe proprietăți imobiliare transferate din patrimoniul personal, printr-un singur act juridic între vii și indiferent de numărul proprietarilor;
- cazul unei/unor proprietăți imobiliare transferate cu titlu de aport la capitalul social;
- cazul construcțiilor neterminate;
- cazul schimbului unei/unor proprietăți imobiliare cu altă/alte proprietăți imobiliare;
- cazul schimbului unei proprietăți imobiliare cu un bun mobil al unei persoane fizice.
6. Se clarifică noțiunea de bază de calcul a impozitului pe venit, în cazul transferului unei proprietăți imobiliare, pentru următoarele situații particulare:
- proprietăți imobiliare deținute în coproprietate;
- proprietăți imobiliare deținute în devălmășie;
- mai multe proprietăți imobiliare din patrimoniul personal transferate printr-un singur act juridic între vii și indiferent de numărul proprietarilor;
-în cazul în care în hotărârea judecătorească nu este precizată valoarea proprietății imobiliare stabilită de un expert autorizat în condițiile legii sau în documentația aferentă hotărârii nu este cuprinsă expertiza privind stabilirea valorii de circulație a imobilului.
Taxa pe valoarea adăugată
1. Ținând cont de modificările aduse art. 266 alin. (1) pct. 161, art. 291 și art. 294 alin. (5) din Codul fiscal prin Legea nr. 296/2023, se impune modificarea normelor metodologice în vederea corelării cu aceste modificări. De asemenea, având în vedere modificările aduse atât prin Legea nr. 296/2023, cât și prin OUG nr. 115/2023, prevederilor art. 291 alin. (2) lit. e) pct. 3 din Codul fiscal, este necesară introducerea unor clarificări:
- cu privire la codurile NC la care se încadrează, în vederea aplicării cotei reduse de TVA de 9%, laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică, cozonacul și biscuiții, precum și denumirea sub care aceste produse sunt vândute, ținând cont de prevederile reglementate la Secțiunea a II-a din Anexa 1 - Norme metodologice privind etichetarea alimentelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor;
- privind cantitatea de zahăr adăugat pe baza listei ingredientelor, precum și conținutul total de zahăr prin raportare la informațiile nutriționale;
- referitoare la produsele pentru care conținutul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru volum, în sensul că persoanele impozabile trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru volum în unitatea de măsură pentru masă.
2. Totodată, este necesară completarea pct. 88 alin. (1) lit. d) din normele metodologice cu dispoziții cu caracter special aplicabile persoanelor impozabile care solicită odată cu înregistrarea în Registrul Comerțului și înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, în conformitate cu Ordinul comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și ministrului justiției nr. 2509/5672/C/2022. Această modificare va asigura posibilitatea de comunicare a certificatului de înregistrare în scopuri de TVA nu doar prin înmânare directă, ci și prin celelalte mijloace de comunicare prevăzute la art. 47 din Codul de procedură fiscală. De asemenea, se propune introducerea unor măsuri tranzitorii prin care să se reglementeze situația persoanelor impozabile care au depus cereri în acest sens, în cursul anului 2023, și care, într-un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a modificărilor propuse, se prezintă sau nu la sediul organului fiscal competent pentru ridicarea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA.
3. Se propune introducerea unui alineat nou, alin. (22), la pct. 88, potrivit căruia, pe perioada în care instanțele de judecată dispun suspendarea executării deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, organul fiscal înregistrează persoana impozabilă în scopuri de TVA.
Accize și alte taxe speciale
1. În vederea conformării cu cele sesizate de către Comisia Europeană cu privire la unele neconcordanțe de natură tehnică referitoare la transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare), se impune modificarea prevederilor de la pct. 37 alin. (2) din Normele metodologice, în sensul că nu se solicită nicio garanție pentru deplasările de produse energetice prin conducte fixe, precum și introducerea unui alineat nou, respectiv alin. (2^1) prin care se reglementează faptul că antrepozitarul autorizat nu este obligat să constituie garanție pentru produsele energetice care sunt deplasate din România pe teritoriul Uniunii Europene, exclusiv pe cale maritimă, în cazul în care celelalte state membre implicate sunt de acord.
2. Se propune introducerea unor clarificări pentru aplicarea art. 336 pct. 19 din Codul fiscal, în sensul că operațiunile de ambalare nu cuprind și activitățile de post ambalare a produselor accizabile, în vederea eliberării pentru consum. Activitățile de post ambalare reprezintă realizarea unei ambalări suplimentare a produselor accizabile care sunt deja ambalate individual.
3. Ținând cont de modificările și completările aduse art. 439 din Codul fiscal prin Legea nr. 296/2023, se impune reașezarea Normelor metodologice în vederea corelării cu aceste modificări.
4. Se impune definirea băuturilor nealcoolice în sensul art. 439 alin. (2) lit. d) și e) din Codul fiscal.
5. Este necesară introducerea unor precizări privind produsele care nu intră sub incidența art. 439 alin. (2) lit. d) și e) din Codul fiscal, în sensul că nu se consideră băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat, băuturile pentru care consumatorul decide cantitatea de zahăr ce se adăugă în conținutul acestora, produsele care nu pot fi consumate ca atare ca băuturi, precum și băuturile preparate pe loc la care nu poate fi determinată cantitatea de zahăr la momentul vânzării.
6. Se propune introducerea unor precizări referitoare la situațiile în care nu este considerată producție și vânzare de băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat, respectiv servirea în cadrul serviciilor de restaurant și catering astfel cum sunt definite la pct. 18 de la Titlul VII “Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice.
7. Este necesară introducerea unor clarificări privind cantitatea de zahăr adăugat și nivelul total de zahăr, conținute în produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) din Codul fiscal.
8. Se impune introducerea unor reglementări referitoare la produsele prevăzute la art. 439 alin. (2) lit. d) și e) din Codul fiscal, pentru care nivelul total de zahăr este exprimat în grame/unitate de măsură pentru masă, în sensul că operatorii economici prevăzuți la art. 444 din Codul fiscal, pentru calcularea accizelor, trebuie să realizeze transformarea din unitatea de măsură pentru masă în unitatea de măsură pentru volum.
9. Având în vedere obligația operatorilor economici care produc, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml și băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, instituită prin Legea nr. 296/2023, de a notifica acest fapt autorității vamale teritoriale, se impune completarea Normelor metodologice, în sensul introducerii unor prevederi privind modalitatea de notificare, precum și a unei anexe în care este prevăzut modelul acestei notificări.
10. Este necesară introducerea unei contravenții în cazul în care operatorii economici care produc, achiziționează din alte state membre ale Uniunii Europene sau importă băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml și băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml, nu respectă obligația notificării.
11. Se propune abrogarea alineatului (3) de la pct. 172 din Normele metodologice în vederea corelării cu abrogarea art. 450 alin. (3) din Codul fiscal intervenită prin Legea nr. 296/2023.
