Consiliul Concurenței pregătește modificarea sistemului de calcul al taxei de autorizare a concentrărilor economice, prin actualizarea pragurilor valorice în funcție de care este stabilită aceasta, rezultatul fiind o majorare a impunerilor pentru tranzacții cu valori mai mari și care necesită, în vederea autorizării, analize mai complexe din partea instituției, care își dorește ca taxele ″să reflecte creșterea inflației resimțite la nivelul României″.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
″Taxa de autorizare a concentrărilor economice instituită în 2011 a fost calculată în funcție de contextul economic de la acea dată. Cu toate acestea, între 2011 și prezent, rata cumulată a inflației a erodat semnificativ valoarea reală a acestei taxe, ceea ce înseamnă că suma nominală stabilită atunci nu mai are aceeași putere de acoperire a costurilor pentru care a fost destinată. Indexarea cu inflația cumulată are ca scop menținerea relevanței economice a taxei, aceasta fiind o practică standard în multe economii, recunoscută ca o soluție simplă și eficientă pentru păstrarea valorii reale″, se arată în documentul analizat de Profit.ro.
De exemplu, în prezent, cele mai mari taxe de autorizare sunt cea de 25.000 euro pentru tranzacții de peste 50 milioane euro care nu necesită investigații aprofundate și cea de 50.000 euro pentru cele care depășesc pragul valoric menționat și necesită investigații. Potrivit draftului de act normativ, pragul de impunere pentru cele 2 taxe va fi înjumătățit, de la 50 la 25 milioane euro.
″(...) analiza realizată la nivelul autorității de concurență, cu privire la taxa percepută pentru autorizarea concentrărilor economice în perioada 2021-2024, semestrul I, (...) a reliefat faptul că, pentru intervalul 25.001-50.000 euro, nu a fost percepută nicio taxă de autorizare, în timp ce, pentru intervalul 10.000 – 25.000 euro, nivelul maxim de 25.000 euro, a fost atins doar în proporție de aproximativ 9% din totalul taxelor stabilite, preponderente fiind cele în cuantum de 10.000 euro″, se menționează în referat.
Instituția mai arată că impunerea unor taxe de analiză mai mari în cazul concentrărilor economice care implică întreprinderi cu cifră de afaceri mai mare (de pildă, peste 25 de milioane de euro) este justificată de aspecte precum complexitatea crescută a analizei, întrucât concentrările economice care implică întreprinderi mari presupun, de regulă, structuri complexe de afaceri, piețe relevante mai extinse și potențial mai mare de impact asupra concurenței.
″Analiza necesită resurse mai mari și un timp extins pentru o evaluare detaliată a riscurilor, deoarece trebuie avute în vedere, adesea, atât piețe din amonte (furnizori), cât și piețe din aval (distribuitori, clienți), ceea ce adaugă complexitate. Întreprinderile mari au, de obicei, parteneri comerciali de dimensiuni considerabile și un număr mare de clienți, iar impactul concentrării economice trebuie evaluat pe toate aceste segmente. Este necesară evaluarea influenței asupra lanțurilor de aprovizionare și distribuție, mai ales în cazul în care operațiunea poate modifica echilibrul între furnizori și cumpărători. Sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua impactul asupra piețelor conexe sau interdependente″, spune Consiliul Concurenței.
Acesta invocă și ″principiul proporționalității″, arătând că întreprinderile mari dispun de resurse financiare mai ample, astfel încât o taxă mai mare este proporțională cu capacitatea lor de a susține costurile, fără să devină o povară excesivă pentru ele, ci reflectând dimensiunea și impactul economic și social al operațiunii.
″Alocarea eficientă a resurselor autorității: autoritatea de concurență are resurse limitate, iar analiza unor cazuri complexe consumă o parte semnificativă din acestea. Taxa mai mare contribuie la acoperirea acestor costuri și la menținerea unui nivel înalt de competență în analiză″, conchide Consiliul.
