Guvernul a decis prin ordonanță de urgență că Ministerul Energiei poate prelua în administrare, la cerere, terenurile aparținând lacurilor de acumulare permanente din România a căror execuție a fost finanțată cu fonduri alocate de la bugetul de stat și care au potențial de folosire a energiei apelor, pentru a le concesiona investitorilor în capacități hidro de stocare de energie cu acumulare prin pompaj (CHEAP).
″Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (31) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, la inițiativa Ministerului Energiei, părți din imobilele-teren aparținând lacurilor de acumulare permanente, necesare, conform proiectului aprobat, realizării și funcționării capacităților de stocare, acumulări a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat și care au printre funcțiuni sau sunt susceptibile de folosirea în scopul menționat a energiei apelor, trec în administrarea acestuia, în condițiile părții a V-a, titlul I, capitolul III, secțiunea a 2-a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, cu acordul autorității publice centrale în domeniul apelor și avizul Consiliului de Conducere al Administrației Naționale „Apele Române”, în scopul concesionării, în condițiile părții a V-a, titlul I, capitolul III, secțiunea a 3-a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, pentru dezvoltarea capacităților de stocare de energie prin intermediul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, în conformitate cu prevederile stabilite prin reglementările aplicabile″, scrie în actul normativ, care modifică Legea energiei.
Contractele de concesiune vor include și clauze care să asigure coordonarea regimului de exploatare pentru a respecta toate folosințele multiple ale acumulărilor, inclusiv irigațiile, apă potabilă, protecția împotriva inundațiilor, și alte folosințe, folosințe care vor fi reglementate de Administrația Națională Apele Române (ANAR), stabilirea responsabilităților financiare pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii hidrologice, inclusiv partajarea costurilor între concesionar și administratorul existent, precum și respectarea normelor europene și naționale privind protecția mediului și eficiența energetică.
Actualii administratori sau deținători vor colabora cu Ministerul Energiei pentru a asigura realizarea obiectivelor naționale de securitate energetică și tranziție verde, prin dezvoltarea capacităților de stocare de energie.
Cuantumul contribuției specifice de gospodărire a resursei de apă utilizate de către operatorii economici de tip CHEAP se va aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale în domeniul apelor, iar contractele de concesiune aflate în executare se vor putea modifica corespunzător, prin acordul părților, în acord cu noile prevederi.
″Utilitatea dării în administrare a acestor bunuri către Ministerul Energiei rezidă din faptul că aceasta este cea mai în măsură să organizeze procedura de concesionare a respectivelor perimetre pentru dezvoltarea unor CHEAP-uri, având competența și expertiza legală de a monitoriza modul de executare a concesiunii și ajungerea la rezultatul scontat. Asigurarea capacității de stocare de energiei și a sistemelor de rezervă prin realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești și a altor centrale hidroelectrice în pompaj care pot să contribuie la asigurarea rezervei de putere se va realiza în funcție de forma finală a Strategiei 2020-2030. Tipul, volumul și calitatea serviciilor de sistem asigurate de CHEAP Tarnița-Lăpuștești reprezintă un avantaj major în operarea unei astfel de centrale, în condițiile unui cadru de reglementare privind serviciile tehnologice de sistem corespunzător și ale dezvoltării piețelor regionale de energie, în special a celor dedicate acestor servicii″, se afirmă în nota de fundamentare a OUG.
Cea mai recentă licitație de achiziție a unui nou studiu de fezabilitate pentru proiectul Tarnița-Lăpuștești, ce datează de pe vremea lui Ceaușescu, a eșuat, după cum a relatat Profit.ro.
Între timp, Ministerul Energiei și conglomeratul japonez Itochu Corporation au semnat un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea investiției de la Tarnița-Lăpuștești.
Pe de altă parte, o firmă controlată integral de antreprenorul Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius, a resuscitat anul acesta un proiect de hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de sute de MW, vechi de cel puțin 12 ani, centrală gândită să fie amplasată în județul Neamț, pe lacul Bicaz (Izvorul Muntelui).
