Dependența sistemului energetic național de capacitățile de producție de energie regenerabilă, eoliene și fotovoltaice, a crescut foarte mult, ceea ce face din ce în ce mai dificilă menținerea în echilibru a sistemului, fiind nevoie în acest scop de investiții în instalații de stocare, a declarat directorul Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul operatorului de transport și sistem Transelectrica, Virgiliu Ivan.
″Au fost oprite foarte multe centrale pe cărbune și pe gaze. Marea majoritate nici nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic și al normelor de mediu. În schimb, s-au instalat centrale eoliene și fotovoltaice. Și cum s-a întâmplat și în vară, dar și săptămânile trecute, nu am avut nici soare, nici vânt și nici apă și ne-a fost foarte greu să acoperim consumul de energie. Astăzi, pot să spun că răsuflăm ușurați, a început să bată vântul, prețurile spot au scăzut cu 43%, deci e o zi mai liniștită. De aceea poate că și zâmbesc.
Dependența noastră de surse regenerabile a crescut foarte, foarte mult. Dacă e să punem la socoteală doar centralele clasice, în prezent, pe timpul iernii, reușim să adunăm undeva la 7.000 MW putere de producție. Restul până la 9.000 în vârf de consum ar trebui să vină din regenerabile sau din import. Aceasta este realitatea, mai mult de 7.000 MW nu putem produce din nuclear, gaze, cărbune și hidrocentrale, fără regenerabile. E trist. Instalațiile de stocare sunt veriga care acum lipsește și care va face posibilă integrarea centralelor regenerabile într-un volum din ce în ce mai mare ″, a spus Ivan, la conferința Bucharest Energy Storage 2024.
Potrivit șefului DEN, pe măsură ce în sistem se vor instala peste 10.000 MW de regenerabile, conform obiectivelor asumate de România, Transelectrica a determinat un necesar de stocare de cel puțin 2.000 MW până în 2030.
″Optim ar fi 3.000 sau chiar 4.000 MW putere instalată, cu o capacitate de stocare de 5 dacă nu 8 până la 10 ori mai mare față de puterea instalată, adică să ajungem undeva la 20.000 MWh capacitate. Gândiți-vă că avem acum 2.000 MW instalați în centrale fotovoltaice, plus alți 2.000 MW la prosumatori, și 3.000 MW în cele eoliene. Iar prin planurile naționale urmează să se instaleze până în 2030 încă 6.000 MW în centrale fotovoltaice și 4.000 MW în centrale eoliene. Astfel, vom depăși 15.000 MW doar în centrale regenerabile, și vom avea nevoie de stocare de 2.000 MW instalați și 20.000 MWh capacitate.
Pentru că e limpede că aceste capacități de stocare din prezent, de 1 sau 2 ore, în viitorul foarte apropiat, nu vor fi suficiente. Este nevoie să flexibilizăm sistemul și să dăm o direcție mai bună asupra evoluției prețurilor. Diferențele foarte mari de acum de pe piața spot, între prețurile din timpul zilei și cele de la vârful de consum de seară, în opinia noastră, nu sunt normale și nu sunt benefice pentru dezvoltarea economică pe care ne-o dorim cu toții″, a arătat Virgiliu Ivan.
El a relatat că aproape toți investitorii care vor să facă stocare de energie în România se interesează la Transelectrica câți bani pot câștiga pe piața de echilibrare și pe piața serviciilor tehnologice de sistem.
Piața de echilibrare este o piață angro de penalizare, în care furnizorii plătesc pentru dezechilibrele consemnate în portofoliu, în situațiile în care clienții lor consumă fie mai mult, fie mai puțin decât prevăd notificările realizate în baza prognozelor pre-livrare, și producătorii la fel, când generează mai mult sau mai puțin decât au notificat. În compensație, producătorii calificați de Transelectrica în acest scop sunt plătiți fie pentru a-și spori, fie pentru a-și reduce producția, astfel încât sistemul energetic național să se afle permanent în echilibru, adică producția să fie egală cu consumul. În ultimele luni, prețurile pe această piață au ajuns în unele momente la niveluri enorme, fără precedent, ceea ce a declanșat și reacția Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
″Mulți dintre cei care vor să investească în stocare și-au fixat ca țintă să-și recupereze investiția doar din piața de echilibrare Este o abordare eronată. Noi, ca operatori de transport și sistem, ne dorim să nu mai intervenim, să nu mai acționăm prin intermediul pieței de echilibrare. Să ajungem ca toate reglajele de sistem să facă la nivelul entităților din piață – producători, consumatori, agregatori sau deținători de instalații de stocare – iar intervenția noastră în piața de echilibrare să fie cât mai mică cu putință, doar în situații de incidente, avarii, declanșări etc. Sperăm să avem și consumatori din ce în ce mai mari. Ne dorim ca piața de echilibrare, odată cu venirea instalațiilor de stocare, să-și diminueze foarte mult impactul și ponderea. Nu că ar fi mare în prezent, dar într-adevăr, sunt intervale orare în care capacitățile pe care le activăm în piața de echilibrare sunt mari″, a spus Ivan.
Șeful DEN a opinat că un deținător de instalație de stocare trebuie să fie creativ și să acționeze pe toate piețele și cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție, atât pe piețele centralizate, cât și pe cele de contracte bilaterale directe.
″Deci vă rog, cei care doriți să investiți în instalații de stocare, nu așteptați să pice para în gura lui Nătăfleață prin participarea la piața de echilibrare. Este înșelătoare piața de echilibrare, pentru că sunt multe momente, ore în șir, în care nu activăm nimic, pentru că sistemul este echilibrat. Comenzile de servicii de sistem, pe de altă parte, vor crește, pe măsură ce crește capacitatea de producție de energie regenerabilă, dar ați văzut că acolo, pentru că e concurență și ne dorim să fie concurență, veniturile nu pot fi prea mari. Vă rog să luați în considerare ca cel mult 10%-15% din veniturile dumneavoastră să vină din piețele de echilibrare și de servicii de sistem. Restul trebuie să vină din alte activități comerciale pe care le realizați. Nu tratați piața de echilibrare ca pe un contract cu statul. Toți așteaptă ca, având un contract cu statul, să câștige bani. Ei bine, nu e așa și nu ne dorim să fie așa. Nu asta trebuie să fie piața de echilibrare. Ea trebuie să fie o piață de intervenție, iar activările noastre trebuie să fie din ce în ce mai puține ca număr și cantități″, a conchis Virgiliu Ivan.
