Concluzia cu privire la „impactul sau absența impactului folosirii temei Schengen” în Austria „poate fi trasă ușor”, după înfrângerea istorică suferită la alegerile de duminică de către Partidul Popular Austriac (ÖVP) al cancelarului Karl Nehammer, cel care în 8 decembrie a blocat aderarea României la Schengen, spune ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.
- „Vedem rezultatele alegerilor din Austria. Sigur, ca ministru de Externe, nu pot să comentez asupra rezultatelor unor alegeri interne dintr-un alt stat, dar aceste rezultate sunt foarte clare.
- Cred că se poate trage ușor concluzia cu privire la impactul sau absența impactului folosirii temei Schengen în Austria, în această campanie sau în acest context electoral”, a declarat, luni, Bogdan Aurescu.
Ministrul de Externe a spus că „cel mai important” este ca autoritățile să continue „dialogul constructiv” și toate demersurile începute cu Austria, el amintind despre discuția lui Klaus Iohannis cu președintele Austriei și despre retrimiterea ambasadorului României la Viena, Emil Hurezeanu, „un gest de deschidere care a fost apreciat de partea austriacă”, scrie Hotnews.ro.
Poate schimba rezultatul alegerilor din Austria poziția guvernului austriac privind aderarea României?
Întrebat dacă rezultatul alegerilor din Austria poate schimba într-o oarecare măsură poziția guvernului de la Viena în privința aderării României la Schengen, Aurescu a răspuns, potrivit News.ro, că „este o evaluare pe care autoritățile de la Viena trebuie să o facă în primul rând după aceste alegeri”:
- „Repet, nu vreau să comentez foarte mult aceste rezultate, pentru că nu este potrivit din această poziție de ministru de Externe să fac acest lucru. Dar, după cum știți, noi am făcut toate gesturile de deschidere spre dialog constructiv.
- De asemenea, am arătat foarte clar că poziția României este una de susținere pentru măsuri care să întărească managementul frontierelor externe ale Uniunii Europene, măsuri care să combată migrația ilegală, să facă frontierele externe ale Uniunii Europene mai sigure chiar dacă România nu acceptă conexiunea artificială între acest subiect, mai ales în ceea ce privește imigrația ilegală din Austria și lărgirea spațiului Schengen cu România și, respectiv, Bulgaria”.
Aurescu a susținut din nou că a discutat cu peste două treimi dintre omologii săi din cele 23 de state care votează în Consiliul Justiție și Afaceri Interne și că există „mesaje de susținere și reconfirmării ale susținerii din partea a aproximativ 15 miniștri de externe și de afaceri europene din aceste state”, în timp ce președinția suedeză a Consiliului UE „este extrem de hotărâtă” să susțină România: „Am avut aceste discuții atât la nivel de președinte, cu prim-ministrul suedez, de asemenea, cu ministrul de externe suedez am discutat în repetate rânduri cu acesta. Practic, avem toată susținerea din partea Suediei, care în perioada următoare va declanșa un proces de consultări”.
La alegerile de duminică din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren, notează Euractiv.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) la alegerile regionale desfășurate duminică a fost cauzat în principal de ultimii „ani de criză”, potrivit publicației Puls24. ÖVP a ajuns la 39,8%, cel mai slab rezultat din 1945, și a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare și probabil și în guvernul regional.
Reamintim că intrarea României în Schengen a fost blocată de către cancelarul Austriei, care a fost acuzat că a făcut această mutare pentru a-și crește scorul electoral la alegerile interne. Nehammer a respins ideea că vetoul Austriei ar fi putut fi dictat de motivații politice interne, cancelarul austriac calificând drept o „presupunere absurdă” existența unei legături cu alegerile din landul Austria Inferioară.
După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranți sau solicitanți de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistrați nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
Săptămâna trecută, cancelarul Austriei a avertizat că Viena își menține veto-ul față de extinderea Spațiului Schengen, atât timp cât acesta „nu funcționează”: „Numărul mare de migranți reținuți în Austria arată că sistemul Schengen este nefuncțional, iar, atât timp cât acest sistem și protecția frontierelor externe nu funcționează, nici nu poate exista o extindere”.
