Guvernul britanic a prezentat detalii ale propunerii sale cu privire la relația comercială post-Brexit pe care o vrea cu UE, ce ar urma să permită o strânsă cooperare economică și în domeniul securității, scrie AFP, care prezintă principalele puncte ale planului britanic post-Brexit.
Acest plan a provocat demisia a două nume grele din Guvernul Theresei May - David Davis, ministrul Brexitului, și Boris Johnson, ministrul de Externe. El a relansat totodată veleitățile de rebeliune în rândul majorității conservatoare a lui May, scrie News.ro.
ZONĂ DE LIBER-SCHIMB
Executivul britanic propune să se înființeze o ”zonă de liber-schimb” încadrată de un ”set de reguli comune cu privire la bunuri și produse agroalimentare”.
Noile norme cu privire la mărfuri ar urma să fie elaborate în comun de UE și Regatul Unit, care va rămâne membru al agențiilor de reglementare ale unor sectoare foarte încadrate - chimie, medicamente, aviație.
Parlamentul britanic ar dispune de dreptul de a respinge anumite noi reguli ce nu-i vor conveni, acceptând ”consecințele” pe care le-ar putea avea acest lucru.
Londra va părăsi politicile europene comune în domeniul agriculturii și pescuitului.
”AUTONOMIA” SERVICIILOR
Propunerea britanică prevede ca sectorul serviciilor să facă obiectul unor ”noi angajamente”, mai ambițioase decât regimul actual de echivalență între UE și țări terțe.
Acest nou regim ar implica însă un acces mai redus la piețe reciproce. El ar permite Regatului Unit să păstreze o ”autonomie” în reglementare și să legifereze în vederea protejării stabilității pieței sale financiare.
Regatul Unit acceptă sfârșitul ”pașaportului financiar”, care permite societăților să-și propună serviciile fără restricții în UE, de pe teritoriul regatului.
SFÂRȘITUL LIBEREI CIRCULAȚII A PERSOANELOR
Propunerea britanică vrea ”să pună capăt” liberei circulații a persoanelor, cu scopul de a reda Regatului Unit controlul asupra politicii sale a migrației. Londra promite să rămână ”o națiune deschisă și tolerantă”.
Guvernul aspiră totodată la un dispozitiv care să le permită cetățenilor britanici și UE ”să continue să călătorească în teritoriile unora și celorlalți”, să studieze sau să muncească în acestea.
CADRUL JURIDIC
Regatul Unit dorește să se facă ”aranjamente instituționale și de guvernanță”, un mecanism de soluționare a conflictelor și un sistem de arbitraj independent, pentru ca ”această cooperare să poată funcționa corect”.
Un ”organ de guvernanță” ar urma să fie înființat, pentru a permite decidenților politici din ambele părți să ia decizii comune și să contribuie la evoluția formei viitoarei relații.
Londra își confirmă de asemenea intenția de a părăsi jurisdicția Curții de Justiție a UE (CJUE), însă subliniază că tribunalele britanice ar putea să țină cont de reglementarea europeană în cazuri care țin de ”reguli comune”.
DREPTURI VAMALE ȘI FRONTIERE
Londra propune totodată un ”acord vamal simplificat” - regatul ar urma să colecteze drepturi vamale impuse bunurilor care intră pe teritoriul său și sunt destinate UE și ar aplica propriile taxe importurilor provenind din țări terțe.
Acest dispozitiv ar permite evitarea instaurării unor controale la frontiera între Irlanda de Nord și Republica Irlanda.
Guvernul britanic recomandă să se evite orice drept vamal sau cotă în comerțul dintre UE și regat.
SECURITATE
Londra apără de asemenea o nouă relație strânsă în domeniul securității. Aceasta ar avea la bază împărtășirea ”capacităților operaționale” și de informații cu privire la dosare legate de infracționalitate și terorism.
Guvernul britanic dorește să implementeze un dispozitiv similar mandatului european de arestare și să-și mențină cooperarea cu agențiile Europol și Frontex.
El cere de asemenea ”să continue” să participe la programe spațiale europene - și anume Galileo și Copernicus.
Londra subliniază însă asupra necesității respectării reciproce a suveranității deciziilor regatului și Uniunii în domeniul Apărării și Politicii Externe, în pofida ”cooperării continue” căutate în aceste domenii.
