Ultimele previziuni macroeconomice pentru România, așa cum ne văd specialiștii Uniunii Europene, indică un an 2025 mai echilibrat, dar cu stagnare în ce privește deficitele, în lipsa unei schimbări de fond a politicii fiscale. Din același motiv, un avans considerabil vor lua doar datoriile României. Pe plan intern, prețurile vor continua să urce, dar mai puțin, situație valabilă și la salarii, relevă datele analizate de Profit.ro.
Experții Comisiei Europene preconizează că o redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare, consumul privat și investițiile reziliente vor accelera creșterea PIB-ului peste 2% în 2025, față de 1,4% anul acesta.
Inflația este prognozată să încetinească ușor, dar să rămână peste 5% în 2024, întrucât presiunile asupra prețurilor de bază sunt încă ridicate din cauza creșterii continue a veniturilor disponibile. Cererea puternică de pe piața muncii este de așteptat să reducă în continuare șomajul.
Deficitul bugetar general al României este estimat să atingă 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. Se estimează că va rămâne la acest nivel în 2025 și chiar și în 2026, în condițiile în care politicile actuale nu se schimbă.
Raportul datorie - PIB este prognozat să crească aproape de 60% până în 2026. Acest procent este considerat critic de Tratatul de aderare, fiind și o limită convenită pentru toate țările membre, deși datoria zonei euro este în prezent de peste 88% din PIB.
Uniunea cu totul are o datorie de 81,5% din PIB. Modul în care e finanțată această datorie diferă însă de cea a României prin volumul acoperit de investițiile directe mult mai mari.
Cererea internă puternică crește importurile
În 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și transporturile au pierdut din avântul de creștere, din cauza cererii externe slabe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările de retail au crescut puternic, pe fondul unei creșteri rapide a veniturilor disponibile reale.
Totuși, efectele benefice ale consumului privat robust au fost diminuate în mare parte de evoluția negativă importantă a exporturilor nete în creșterea PIB-ului. Creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinile legate de ce va veni din punct de vedere fiscal de la următoarea guvernare. Acestea ar fi motivele pentru care creșterea PIB ar fi încetinit la 1,4% în 2024, față de 2,4% în 2023.
Se așteaptă ca o redresare treptată a cererii externe și a exporturilor, relaxarea suplimentară a condițiilor financiare, consumul privat rezilient și o accelerare a investițiilor private să determine o creștere a PIB-ului real la 2,5% în 2025 și la 2,9% în 2026. Investițiile finanțate de UE în infrastructura publică sunt prognozate să sprijine puternic creșterea.
Cu toate acestea, contribuția negativă semnificativă a exporturilor nete în 2024 este de așteptat să lărgească deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, față de 7% în 2023.
Creștere mai mică a salariilor
Presiunile de pe piața muncii s-au redus, spune Comisia, în urma încetinirii activității economice și a creșterii numărului de lucrători străini.
Totuși, cererea de forță de muncă rămâne mare, iar rata șomajului este estimată să scadă ușor pe termen mediu. Salariile nominale în sectoarele public și privat continuă să crească puternic, cu rate de două cifre în 2024.
Comisia preconizează o moderare a creșterii salariilor în 2025 și 2026, având în vedere majorările deja mari ale salariului minim, inflația mai scăzută și o relaxare a tensiunilor de pe piața muncii.
Plafon de creștere a prețurilor pentru energie și alimente
Experții Comisiei prevăd o încetinire semnificativă a creșterii prețurilor la energie și alimente.
Cu toate acestea, presiunea asupra prețurilor rămâne ridicată, pe fondul cererii interne puternice susținute de creșteri ale salariilor și pensiilor și a prețurilor în continuă creștere pentru servicii. Inflația medie este prognozată să continue să scadă și să ajungă în intervalul țintă al băncii centrale, de 2,5% ±1 punct procentual), dar abia spre sfârșitul anului 2026.
Deficitul bugetar rămâne ridicat în 2025 și 2026
Deficitul bugetar general al României este estimat să atingă 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB). Deficitul mai mare reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorărilor semnificative ale salariilor din sectorul public, cheltuielilor pentru bunuri și servicii și transferurilor sociale, inclusiv pensii.
Pentru 2025 și 2026, deficitul este prognozat să rămână ridicat, pe fondul reformei pensiilor și creșterii cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% în 2022).
Comisia se plânge că măsurile de reducere a deficitului incluse în planul fiscal și structural al României, transmis de cabinetul ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, Comisiei Europene pe 25 octombrie, nu sunt încă suficient de clare. Comisia sugerează că așteaptă să vadă bugetul pentru 2025.
