Teama de o reducere completă a aprovizionării cu gaze rusești este în creștere în toată Europa și în special în Germania, unde este prevăzut că iarna viitoare va fi „rece, întunecată și scumpă”, după cum a titrat ediția de weekend a ziarului economic „Handelsblatt”, imortalizând Poarta Brandenburg devenită albăstruie din cauza gheții, transmite ANSA, citată de Rador.
Atenția generală, în pragul începerii lucrărilor de întreținere la Nord Stream 1, se concentrează asupra a ceea ce se va întâmpla peste 10 zile, când gazeductul ar trebui să își reia funcționarea normală; totuși, opțiunea ca Moscova să profite de această ocazie ca pretext pentru a opri definitiv aprovizionarea este considerată „cea mai probabilă”, potrivit ministrului francez Bruno le Maire, care îndeamnă Europa „să se pregătească”.
Nici colegul german Robert Habeck nu face mister din faptul că o oprire completă este posibilă, începând de astăzi.
Adjunctul lui Scholz a arătat în mod repetat cu degetul spre ceea ce acum pare a fi un „model de comportament” al rușilor de a sărăci depozitele, deoarece Gazprom a redus deja livrările de gaze cu 60%, invocând probleme tehnice legate de piesele de schimb ale turbinelor gazoductului care, însă în analiza Berlinului nu ar justifica deloc o reducere radicală precum cea implementată. Iar duminică a venit vestea că piesele blocate în Canada „din cauza sancțiunilor”, vor fi în curând returnate Germaniei, demascând astfel jocul lui Putin.
În acest context de enormă incertitudine, nemții privesc cu o puternică alarmă situația energetică, iar tonurile devin din ce în ce mai agitate. Problema afectează în primul rând industria, dar în ciuda măsurilor de sprijin luate deja de guvern, nici măcar cetățenii nu se simt în siguranță: nu toată lumea își va putea permite creșterile exorbitante de preț, anunțate deja de adjunctul lui Scholz.
Și administrațiile locale lucrează deja din greu pentru a veni cu planuri de urgență: conform „Bild am Sonntag”, unele centre precum Ludwigshafen, de exemplu, planifică „insule de căldură”, adică centre încălzite pentru cei care nu își vor permite să plătească facturile, în sali de sport și încăperi până în prezent destinate evenimentelor sau campaniei de vaccinare anti-Covid.
Există temeri privitoare la creșterea costurilor energiei de peste 200-300 de euro pe an pentru familii, iar păturile mai slabe ale populației ar putea să nu le poată susține. Ministrul Mediului Lemke a cerut să nu se stingă lumina sau gazul celor care nu vor putea plăti imediat.
Pe de altă parte, companiile se pregătesc să facă față unei urgențe care le-ar privi în primul rând: DIHK prevede că, în cazul unei reduceri complete a gazului rusesc (de care Germania depinde pentru 35% din necesități), „multe fabrici ar trebui să oprească producția și țara nu ar putea evita recesiunea”. Republica Federală s-ar confrunta cu un fel de „test crucial”, susține Robert Habeck, potrivit căruia „dacă s-ar ajunge la scenariul de coșmar al unei grave penurii de gaz, s-ar aprinde o dezbatere foarte acerbă, conducând la o situație complicată, aproape de ruptură, așa cum țara și populația nu au mai trăit de mult timp”.
Președintele institutului DIW, Marcel Fratzscher, a avertizat: „Actuala criză ar putea fi ultima picătură capabilă să umple paharul diviziunii sociale tot mai mari”. Economistul, care a ocupat întotdeauna poziții importante, a îndemnat politicienii „să nu încerce să mențină situația calmă cu măsuri unice cu efect placebo”, îndemnându-i să mărească salariile și să se concentreze pe măsuri sociale de durată.
Un contrapunct clar față de ministrul liberal de Finanțe, Christian Lindner, care a prevăzut un buget sever pentru a respecta celebra frână a datoriilor, amânat în ultimii ani din cauza pandemiei.
