Țările membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile europene, potrivit unui acord provizoriu între Parlamentul European și Consiliul UE, arată PE într-un comunicat de presă.
„Înțelegerea de astăzi este pas important în protejarea valorilor UE. Pentru prima oară am stabilit un mecanism care permite UE să stopeze finanțarea guvernelor care nu respectă valori precum statul de drept”, a declarat co-raportorul finlandez Petri Sarvamaa, membru al grupului PPE, după încheierea negocierilor, conform sursei citate.
Nu au fost făcute compromisuri în ceea ce privește valorile și PE s-a asigurat că statul de drept este respectat de toate statele membre ale UE, a adăugat Sarvamaa, scrie News.ro.
„Nu am făcut compromisturi privitor la valor: ne-am asigurat că statul de drept este văzut în contextul valorilor UE consfințit în tratate, cum ar fi independența sistemului judiciar. Fiecare încălcare a statului de drept va fi acoperită de acest mecanism: dela încălcările indviduale până la cele sistemice sau recurente pentru care nu exista un mecanism până acum”, a completat finlandezul.
La rândul ei, co-raportoarea Eider Gardiazabal Rubial din Spania care face parte din grupul S&D a precizat că este crucial faptul că beneficiarii finali nu vor fi pedepsiți pentru greșelile guvernelor și că vor continua să primească fonduri pe care se pot baza, chiar și după ce a fost declanșat mecanismul de condiționare.
„Pentru noi a fost crucial faptul că beneficiarii nu au fost pedepsiți pentru greșelile guvernelor acestora și că vor continua să primească fondurile promise și se vor putea baza pe ele, chiar și după ce este declanșat mecanismul de condiționalitate. Putem spune cu mândrie că am obținut un sistem puternic care le va garanta protecția”, a afirmat Eider Gardiazabal Rubial.
Acordul urmează să fie adoptat în mod formal de Parlamentul European și de către miniștrii UE, mai arată sursa citată.
Europarlamentarii au reușit să asigure că noua normă nu este aplicată doar când fondurile UE sunt folosite în alte scopuri, cum ar fi cazuri de corupție sau fraudă. Mecanismul va fi aplicat și aspectelor sistemice corelate cu valorile fundamentale ale UE pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi libertatea, democrația, egalitate și respectarea drepturilor omului inclusiv drepturile minorităților.
Negociatorii PE au insistați și ca frauda fiscală și evaziunea fiscală să fie considerate posibile încălcări, incluzând ambele cazuri și lărgind aria și probleme recurente.
Mai mult, negociatorii Parlamentului European au reușit să introducă un articol specific care clarifică aspectele care țin de încălcări prin oferirea câtorva exemple, cum ar fi situațiile care amenință independența sistemului judiciar, sau eșuarea în a corecta decizii arbitrare sau injuste și limitarea mijloacelor legate de îndreptare.
Crucial a fost faptul că eurodeputații au reușit să păstreze un puternic aspect preventiv al mecanismului: nu doar că acesta poate fi declanșat când încălcarea afectează direct bugetul, dar și când există un risc serios că s-ar putea întâmpla acest lucru, asigurând astfel că mecanismul previne posibile situații în care fonduri UE ar putea finanța acțiuni care sunt în conflict cu valorile Uniunii Europene.
Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depinde de sprijinul UE - cum sunt studenții, fermierii, organlizațiile neguvernamentale și că nu vor fi pedepsite pentru acțiunile guvernelor, europarlamentarii au insistat că aceștia pot face plângeri către Comisia Europeană pe platforma online, iar instituția îi va ajuta să primească sumele cuvenite. Comisia Europeană va avea și posibilitatea să efectueze corecții financiare prin reducerea viitoarei rate lan sprijinul oferit de UE țării respective.
Eurodeputații au reușit să scurteze timpul în care instituțiile UE îl vor avea în adoptarea măsurilor împotriva unui stat membru, dacă sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept, la un maxim de 7-9 luni (comparativ cu 12-13 luni, cum a fost inițial cerut de Consiliul UE).
Comisia, după ce stabilește că există o încălcare, va propune declanșarea mecanismului de condiționare împotriva unui guvern al unui stat membru al UE. Consiliul va avea o lună la dispoziție să adopte măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepționale), iar decizia va fi luată printr-o majoritate calificată. Comisia își va folosi drepturile de a convoca Consiliul pentru a se asigura că se respectă termenul limită.
Pe 23 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care preciza că nu va aproba bugetul multianual pentru perioada 2021-2027 creionat de Consiliul European dacă nu va fi îmbunătățită propunerea. PE susține că în bugetul pe termen lung al UE sunt făcute reduceri de sume pe anumite programe viitoare și consideră că acest lucru „va submina bazele unei reveniri eonomice sustenabile”. Instituția mai arată că, propunerea Consiliului, nu stabilește un mecanism clar pentru condiționarea fondurilor UE de respectarea statului de drept.
