Deputații britanici i-au aplicat marți o nouă lovitură usturătoare premierului Boris Johnson, refuzând încă o dată să declanșeze alegeri legislative anticipate, după care Parlamentul a fost suspendat până la 14 octombrie, cu doar două săptămâni înaintea datei Brexitului, relatează AFP.
Cu 293 de voturi ”pentru”, departe de cele două treimi din voturi necesare în vederea declanșării alegerilor generale, deputații au făcut să eșueze - a doua oară în cinci zile - propunerea lui Boris Johnson, care voia ca alegătorii să fie chemați la urne la 15 octombrie, scrie News.ro.
Înainte de vot, șeful Guvernului a dat asigurări că ”nu va cere o nouă amânare” a Brexitului, prevăzut la 31 octombrie, în pofida unei legi care a intrat în vigoare luni, după ce a primit asentimentul reginei Elizabeth a II-a.
Recursul la justiție, demisie sau altceva - Boris Johnson nu a explicat cum intenționează să o facă.
”Dacă vreți o amânare, atunci votați pentru alegeri generale!”, i-a spus el liderului opoziției Jeremy Corbyn care, în opinia sa, se teme de o înfrângere la urne. Acesta i-a replicat că vrea alegeri, dar refuză să ”riște dezastrul” unei ieșiri din UE fără acord.
Înaintea oricărui scrutin, opoziția vrea să se asigure că perspectiva unui ”no deal” este îndepărtată și că Brexitul va fi amânat cu trei luni, așa cum a aprobat Parlamentul săptămâna trecută.
Acest text îl obligă pe premier să ceară această amânare a UE dacă nu obține un acord de ieșire până la 19 octombrie, imediat după summitul european.
Boris Johnson încasează lovituri de o săptămână.
Luni seara, Camera Comunelor a adoptat un text care obligă Guvernul să publice documente confidențiale despre impactul Brexitului fără acord, pe care Executivul este suspectat că le-a minimalizat.
Sesiunea de luni în Camera Comunelor a fost ultima înaintea suspendării foarte controversate a Parlamentului pe o perioadă de cinci săptămâni, decisă de Boris Johnson.
În cursul ceremonialului codificat ce marchează suspendarea Parlamentului, într-o atmosferă încărcată și în toiul unor scandări și proteste ale opoziției, președintele Camerei Comunelor John Bercow a subliniat că această ”prorogare”, ”cea mai lungă de decenii”, nu este nici ”calsică” și nici ”normală”.
După zece ani petrecuți în fotoliul de ”speaker”, John Bercow a anunțat luni după-amiaza că va demisiona la 31 octombrie.
Acuzat în ultimele luni de susținătorii unui Brexit dur că a încălcat reglementările parlamentare în detrimentul lor, el a salutat, cu ochii în lacrimi, simțul ”interesului național” al membrilor Camerei.
Suspendarea Parlamentului, denunțată de Bercow drept un ”scandal constituțional”, a provocat un val de indignare în Regatul Unit, unde opozanții îl suspectează pe Boris Johnson că a făcut manevre cu scopul de a-i împiedica pe deputați să dezbată Brexitul și să precipite țara către un divorț fără acord cu UE.
REVENIREA DUTY-FREE
Boris Johnson a dat asigurări luni că vrea un acord, însă Bruxellesul și Londra nu reușesc să se înțeleagă asupra felului în care să mențină deschisă frontiera în Irlanda după Brexit.
”Un teren de înțeegere a fost găsit în anumite domenii, însă rămân divergențe semnificative”, potrivit unui comunicat comun publicat la finalul unei întâlniri între Boris Johnson și premierul irlandez Leo Varadkar la Dublin.
Potrivit lui Varadkar, Londra nu a prezentat încă vreo propunere alternativă ”realistă” la ”plasa de siguranță” (”backstop”) irlandeză, pe care Johnson vrea să o suprime din acordul retragerii negociat de predecesorarea sa Theresa May.
Această dispoziție vizează să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Irlanda de Nord, o provincie britanică, și Republica Irlanda, un stat membru UE.
Ea prevede ca, în lipsa unei soluțiii mai bune la finalul unei perioade de tranziție, Regatul Unit să rămână în întregime într-un ”teritoriu vamal unic” cu UE, ceea ce l-ar împiedica să aibă o politică comercială independentă.
Boris Johnson se opune aprig oricărei noi amânări a Brexitului, prevăzut inițial la 29 martie și amânat deja în două rânduri, în cazul în care nu se ajunge la un compromis.
El și-a reiterat luni hotărârea de a ieși cu orice preț din clubul european la 31 octombrie, cu riscul de provoca ”pagube permanente” încrederii britanicilor în democrație, după referendumul din 2016 în care au tranșat în proporție de aproape 52% în favoarea Brexitului.
Orice nouă amânare este necesar să fie aprobată în unanimitate de celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Alegeri i-ar putea permite premierului să-și recupereze majoritatea pe care a pierdut-o excluzând 21 de deputați rebeli, care au votat cu opoziția în favoarea amânării Brexitului, și prin dezertarea altuia, săptămâna trecută, la Partidul Liberal Democrat (erofil).
Sâmbătă, el a primit o nouă lovitură prin demisia unui nume greu în Guvernul său, ministrul Muncii Amber Rudd, după cea a fratelui său, Jo Johnson.
În contextul în care mulți sunt îngrijorați de consecințele economice ale unui Brexit fără acord, Guvernula făcut un anunț adresat britanicilor care pleacă în vacanțăîn cazul unui ”no deal” - revenirea duty-free.
