Deputații argentinieni au adoptat, în formă finală, programul de reforme economice de dereglementare al președintelui ultraliberal Javier Milei, după luni de dezbateri pe un text profund remaniat, anunță agențiile AFP și Reuters.
25 iulie - Maraton Medika TV - Sanatatea Aparatului Urinar
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie
„Îi vom da guvernului președintelui Milei instrumentele necesare pentru a putea să reformeze statul odată pentru totdeauna”, a declarat șeful blocului politic aflat la putere, Gabriel Bornoroni, scrie Agerpres..
Din punct de vedere politic, această undă verde înseamnă „un succes total pentru guvern”, a declarat pentru AFP politologul și economistul Pablo Tigani, însă, în domeniul economic, „aceasta va însemna o revenire la politica anilor 1990, cu dereglementarea, privatizarea și deschiderea necondiționată a economiei, ceea ce va da o grea lovitură industriei și IMM-urilor naționale”.
Guvernul a aplicat un drastic program de austeritate bugetară, cu obiectivul de „deficit bugetar zero” la finalul lui 2024 și de reducere a inflației cronice (211% în 2023 și care a continuat să crească).
Milei a implementat „terapia de șoc” pentru economia argentiniană
Însă tăierile bugetare – care, printre altele, au paralizat șantierele publice -, cuplate cu o devalorizare brutală de 54% a monedei peso în decembrie, au lovit dur puterea de cumpărare, repercutându-se asupra consumului, activității economice, locurilor de muncă.
Inflația și-a continuat în mai decelerarea graduală începută acum cinci luni, fiind de 4,2% pe o lună, dar a ajuns la 276,4% pe un an.
În economie s-a instalat recesiunea, cu o contracție de 5,3% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut.
PIB al țării a înregistrat o contracție anuală puternică de 5,1% în primul trimestru, în timp ce șomajul a ajuns la 7,7%, conform cifrelor oficiale publicate luni.
Opoziția și mișcări sociale vorbesc despre o țară în suferință, cu o creștere accelerată a sărăciei de la sfârșitul lui 2023, ajunsă la 55,5% din populație în primul trimestru al lui 2024, față de 44,7% în urmă cu un an, potrivit Observatorului datoriei sociale al Universității catolice (ODSA-UCA).
