Parchetul Financiar (PNF) a cerut ca fostul șef de stat Nicolas Sarkozy, pe care-l acuză de încheierea unui pact de corupție cu ”nefrecventabilul” dictator Muammar al-Gaddafi cu scopul de a-și satisface ”ambițiile politice devorante”, să fie condamnat la șapte ani de închisoare, o pedeapsă ”fermă, ”dreaptă” și ”descurajatoare”, relatează AFP.
După trei luni de proces și zece ani de anchetă, ”un tabloul foarte sumbru al unei părți a Republicii noastre s-a desenat”, a declarat la finalul unui rechizitoriu-fluvui pe trei voci, procurorul financiar Sébastien de la Touanne, scrie News.ro.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
”Un tablou marcat de o corupție de înaltă intensitate, ațâțată de ambiție, sete de putere. lăcomie și care și-a țesut pânza până în cele mai înalte sfere ale statului”, a adăugat el.
Acuzarea nu s-a zgârcit la vorbe împotriva fostului președinte în primele două zile ale rechizitoriului și a rămas pe aceeași linie în fața unui Nicolas Sarkozy cu o mină gravă și cu un aer pietrificat la momentul anunțării pedepsei cerute împotriva sa.
Pe când era ministru de Interne, în 2005, Nicolas Sarkozy s-a angajat, împreună cu ”cei mai apropiați colaboratori” ai săi, Claude Guéant și Brice Hortefeux, într-o ”căutare frenetică” de finanțări,pentru a-și satisface ”ambițiile politice deroratoare”, a continuat magistratul.
El ”nu a ezitat” să încheie ”un pact al corupției faustian cu unul dintre cei mai nefrecventabili dictatori din ultimii 30 de ani”, pentru a putea ”acede la magistratura supremă”, a adăugat el.
”DATORIA EXEMPLARITĂȚII”
Acuzarea a cerut, de asemenea, ca Nicolas Sarkozy să fie condamnat la o pedeapsă de ineligibilitate pe o perioadă de cinci ani și la plata unei amenzi în valoare de 300.000 de euro.
El este o ”persoană publică” care a exercitat multiple funcții, dar care și-a sfidat ”datoria exemplarității”, a ”disprețuit” regulile care încadrează viața politică, a continuat procurorul pe un ton sobru.
De la începutul acestui dosar, Nicolas Sarkozy ”a contestat faptele integral și nu pare să-și dea seama de gravitatea atingerilor aduse probității care-i sunt reproșate”, a subliniat procurorul, amintind că acesta a fost deja condamnat. Acesta este al cincilea proces în cinci ani.
La câteva minute după încheierea rechizitoriului, fostul președinte a denunțat ”falsitatea și violența acuzațiilor și exagerea pedepsei cerute” care nu vizează, în opinia sa, decât ”să mascheze slăbiciunea presupuselor acuzații”. El a adăugat că vrea ”să creadă în înțelepciunea tribunalului”, care urmează să se pronunțe peste câteva luni.
Parchetul a cerut ca Claude Guéant, absent din motive de sănătate, acuzat de implicare în toate etapele ”pactului corupției” și de faptul că s-a ”îmbogățit personal”, să fie condamnat la șase ani de închisoare și la plata unei amenzi în valoare de 100.000 de euro.
Acest funcționar de stat era, ”la fel ca Nicolas Sarkozy, obligat la o datorie de exemplaritate și integritate”, a subliniat procurorul.
Împotriva lui Brice Hortefeux, el a cerut trei ani de închisoare și o amendă de 150.000 de euro.
Împotriva trezorierului de campanie Eric Woerth care, potrivit procurorului, a ”strâns și acceptat fonduri” libiene, acesta a cerut un an de închsoare - redusă din oficiu - și o amendă în valoare de 3.750 de euro.
”AGENȚII CORUPȚIEI”
PNF a cerut ca ”agenții corupției” și internmediarii Ziad Takieddine (fugar) și Alexandre Djouhri să fie condamnați la șase ani de închisoare și plata unei amenzi în valoare de trei milioane de euro și, respectiv, la cinci ani și patru milioane de euro, pentru că au înființat, potrivit acuzării, canalele de finanțare libiană către campanie.
De-a lungul rechzitoriului, procurorii l-au prezentat pe Nicolas Sarkozy drept ”adevăratul decident” și ”comanditar” al unui pact al corupției ”de neconceput, nemaiauzit, indecent”, încheiat cu fostul dictator libian Muammar al-Gaddafi, pentru ca acesta să-i finanțeze campania prezidențială în 2007.
Ei au detaliat, după aceea, ”compensațiile” diplomatice, juridice și economice promise, potrivit acestora, regimului libian și au afirmat că ”urme” ale banilor lichizi în campania victorioasă au alimentat ”fasciculul de indicii” din dosar.
Procurorii consideră că toate delictele de care este judecat de la 6 ianuarie sunt constituite. Ei au cerut tribunalului să-l găsească vinovat de corupție, tăinuire de deturnare de fonduri publice, finanțare ilegală a campaniei și asociere de răufăcători.
Nicolas Sarkozy, care-și clamează viguros nevinovăția încă de la început, a cărui apărare va pleda în ultima zi a procesului, la 8 aprilie, s-a înfuriat în tăcere, a dat din genunchi, a zâmbit uneori ironic și nu și-a putut reține o remarcă plină de indignare, pe care presa nu a putut-o descifra din băncile sale.
Condamnat definitiv la un an de închisoare cu privire la corupție și trafic de influență în dosarul interceptărilor sau denumit ”Bismuth”, el poartă de la 7 februarie o brățară electronică la gleznă.
