Acțiunea împotriva modificărilor climatice a statelor trebuie să facă un ”salt înainte” în viitoarele luni, altfel speranța menținerii încălzirii globale la mai puțin de 1,5°C ”va fi mort în curând”, trage joi un semnal de alarmă ONU într-un raport privind lipsa unor progrese semnificative de un an, relatează AFP.
”Ne jucăm cu focul, dar (...) nu mai este timp de pierdut”, pentru că ”peste tot în lume populațiile plătesc deja un tribut greu” din cauza inacțiunii împotriva încălzirii globale, denunță secertarul general al ONU Antonio Guterres.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Potrivit unui nou raport al Progranului ONU al Mediului (PNUE), publicat cu mai puțin de o lună înainte de COP29 în Azerbaidjan, politicile de reducere a emisiilor de gaze cu afect de seră implementate în prezent de țări antrenează o încălzire ”catastrofală” de 3,1°C în cursul acestui secol față de era preindustrială.
Inclusiv prin integrarea tuturor promisiunilor de a face mai bine - inclusiv pe cele pe care țările în curs de dezvoltare le-au condiționat de obținerea unor ajutoare financiare sau tehnologice -, temperaturile mondiale ar crește cu 2,6°C și ar conduce la o serie de ”puncte de răsturnare” ireversibile: topirea unor calote glaciare, creșterea incrontrolabilă a nivelului mărilor și amplificarea unor fenomene meteorologice extreme.
”Avem nevoie de o mobilizare mondială de o amploare și de un ritm nemaivăzute anterior, iar asta din acest moment, sau obiectivul de 1,5°C va fi mort în curând”, avertizează directoarea executivă a PNUE Inger Andersen.
În vederea evitării depășirii acestei limite stabilite prin Acordul de la Paris, statele este necesar să se angajeze în mod colectiv să-și reducă cu 42% față de 2019 nivelul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră până în 2020 și cu 57% până în 2035, estimează ONU în acest raport.
Pentru a reuși acest lucru, este necesar un ”salt înainte” al țărilor, care urmează să predea ONU până în februarie foaia lor de drum climatic, care oficializează din cinci în cinci ani ”Contribuțiile determinate la nivel național” (”NDC” în engleză). Aceste ambiții cu privire la orizontul lui 2035 este necesar să fie ”puse în aplicare acum”, somează ONU.
”NU S-A SCHIMBAT MARE LUCRU”
”Suntem pe sârmă la nivel planetar. Fie liderii reușesc să acopere decalajul în privința emisiilor, fie plonjăm cu capul în jos într-o catastrofă climatică în care cei mai săraci și cei mai vulnerabili vor suferi cel mai mult”, rezumă Antonio Guterres.
Urgența este cu atât mai mare cu cât, începând de anul trecut, ”nu s-a schimbat mare lucru și s-au făcut foarte puține progrese în atingerea obiectivelor din 2030”, subliniază redactoarea științifică a raportului, Anne Olhoff.
”Nu s-a predat niciun nou NDC care să aibă implicații semnificative” asupra reducerii emisiilor mondiale, trage ONU un semnal de alarmă.
Acest raport amintește ”litania istorică de neglijențe ale liderilor lumii întregi în atacarea crizei climatice cu urgența necesară”, reacționează Tracy Cart de la Greenpeace International. ”Dar nu este prea târziu”, subliniază ea.
UN VÂRF AL EMISIILOR MONDIALE SPERAT ÎN 2024 SAU 2025
”Amploarea provocării este incontestabilă”, însă a rămâne sub un nivel al încălzirii globale de 1,5°C ”rămâne în mod tehnic posibilă”, se arată în raport.
În 2023, lumea a emis un volum-record de 57,1 gigatone de echivalent de dioxid de carbon (CO2), însă creșterea a încetinit la +1,3%, iar un vârf al emisiilor mondiale este sperat în 2024 sau 2025.
Pe hârtie, este posibilă o reducere a acestui total cu 31 de gigatone în 2030 și cu 41 de gigatone în 2036, ceea ce ar acoperi decalajul în atingerea obiectivelor, se detaliază în raport.
Însă acest lucru ar necesita o ”mobilizare internațională fără precedent”, iar statele G20 - responsabile de aproximativ 80% dintre emisiile mondiale în 2023 - trebuie să deschidă drumul.
Acest drum trece printr-o desfășurare accelerată a energiei solare și eoliene și prin protejarea sau refacerea pădurilor, esențiale în reducerea carbonului.
Măsurile necesare implică multiplicarea de cel puțin șase ori a investițiilor în reducerea poluării cu carbon și o ”implicare puternică” a sectorului privat, în plus față de state, notează ONU.
Acest lucru urmează să necesite ”depășirea obstacolelor politice uriașe, de guvernanță, insittuționale și tehnice și totodată o creștere fără precedent a susținerii acordate țărilor în curs de dezvoltare și o reformă profundă a arhitecturii financiare internaționale”, subliniază ONU în raport.
Problema deblocării ajutorului financiar de către țările bogate se va afla în centrul debaterilor COP29.
