O nouă meserie în Belgia: localizatori de virusuri

O nouă meserie în Belgia: localizatori de virusuri
scris 25 mai 2020

În Belgia, din cauza absenței consensului politic legat de utilizarea unei aplicații pentru smartphone, bolnavii diagnosticați recent pozitivi cu noul coronavirus sunt interogați prin telefon pentru a permite depistarea persoanelor cu care au intrat în contact și, astfel, s-a născut o nouă meserie - "localizator de virusuri", scrie AFP într-o corespondență din Belgia.

Într-o dimineață de la sfârșitul săptămânii trecute, aproximativ 60 de persoane se aflau la Bruxelles într-un birou stând în fața unor laptopuri, cu căști în urechi, așteptând să le fie repartizate apeluri telefonice pe platforma N-Allo, unul dintre "call-center"-urile partenere ale acestui proiect inițiat de guvernul belgian, scrie Agerpres.

Urmărește-ne și pe Google News
Primul sondaj în stare de alertă, și după simpatii politice: 4 din 10 români au ieșit din localitate, 9 din 10 poartă măști, mai mult de jumătate cred despre ceilalți că nu respectă indicațiile autorităților CITEȘTE ȘI Primul sondaj în stare de alertă, și după simpatii politice: 4 din 10 români au ieșit din localitate, 9 din 10 poartă măști, mai mult de jumătate cred despre ceilalți că nu respectă indicațiile autorităților
Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.forum

În Belgia, o țară cu 11,5 milioane de locuitori, unde noul coronavirus a făcut peste 9.000 de victime, această "localizare" este luată foarte în serios în contextul în care autoritățile au autorizat doar o relaxare progresivă în ultimele 15 zile, de teama unei reizbucniri a pandemiei de COVID-19.

Unul dintre angajații de la N-Allo, Pierre Fournier, dezvăluie că s-a propus "direct voluntar" atunci când a aflat că fiecare dintre cele trei regiuni ale Belgiei (Flandra, Valonia, Bruxelles) recruta sute de persoane pentru această operațiune inedită, ce vizează identificarea potențialilor purtători ai noului coronavirus.

"Voiam să pun și eu o piatră mică la baza edificiului de monitorizare și eradicare a pandemiei, pentru a susține cauza", a declarat acest locuitor din Bruxelles, în vârstă de 65 de ani.

El este consultant pentru administratorii de parcări, iar vecina lui de birou are o diplomă în criminalistică și se află în căutarea unui loc de muncă. Unii dintre angajați au lucrat deja în call-center-uri, pentru alții este vorba despre o premieră. Ei au fost angajați pentru perioade temporare și cu salarii "conforme celor de pe piață" din acest sector de activitate, potrivit reprezentanților N-Allo.

Sarcina lor: să telefoneze persoanelor testate pozitiv pentru a alcătui o listă cu oamenii pe care i-au întâlnit într-un interval de zece zile, începând cu două zile înainte de primele simptome și terminând cu a șaptea zi după apariția primelor simptome.

Dacă o persoană contactată a rămas mai mult de 15 minute și la o distanță mai mică de 1,5 metri de bolnavul infectat, atunci ea este considerată "o persoană cu risc înalt". Un alt "localizator" va primi sarcina de a o preveni în legătură cu acest aspect.

Obiectivul constă în "reducerea cercurilor de contaminare pentru a stinge treptat focarele și pentru a face în așa fel încât să avansăm pe calea ieșirii din izolare", a explicat Gladys Villey, reprezentată a Mutualite Partenamut, o asociație care dirijează la Bruxelles această operațiune, considerată o a doua perdea de prevenție.

Potrivit lui Gladys Villey, dacă după 24 de ore persoana considerată "cu risc înalt" - care ar trebui să se autoizoleze pentru 14 zile - nu a putut fi contactată la telefon, o vizită la domiciliu este organizată, fiind realizată de angajați ai serviciilor sociale, paramedici și personal de pe ambulanțe.

"Sistem parcelar"

"Acolo trimitem profesioniști care sunt obișnuiți să meargă la persoanele de contact ale pacienților și care stăpânesc deja mai multe limbi, acest aspect facilitând lucrurile", a continuat Gladys Villey, în condițiile în care 185 de naționalități sunt reprezentate în capitala belgiană.

Din cele 340 de vizite efectuate în regiunea orașului Bruxelles după lansarea programului pe 11 mai, doar "20%-30%" s-au tradus printr-un refuz de colaborare, "reprezentând, din fericire, o minoritate", a adăugat Gladys Villey.

"Multor oameni le este frică să ofere informațiile necesare. Încercăm să-i liniștim, să le explicăm că acele informații vor rămâne cunoscute doar de noi", a subliniat ea.

"Localizatorii" din prima linie au primit câteva instrucțiuni-cheie pentru a demara cu bine primele ședințe de pregătire profesională: ei trebuie să îi liniștească pe oameni, să creeze un climat de încredere, să arate empatie indiferent de vârsta interlocutorului.

La rândul lor, bolnavii au fost adeseori preveniți de medicii lor de familie că urmează să fie contactați telefonic de angajații unor servicii de localizare.

"Au pregătit deja o listă de contacte, nu a existat cu adevărat un efect de surpriză", a dezvăluit Pierre Fournier.

În prezent, operațiunea se află în etapa "de rodare", bolnavii oferind în medie "între unu și două nume", căci au văzut puțini oameni timp de două luni în izolare, au explicat organizatorii.

Dar, "pe măsură ce măsurile de izolare vor fi relaxate, numărul contactelor dezvăluite va crește", consideră Xavier Brenez, director general al Mutualites Libres. Iar munca "localizatorilor" va deveni exponențială.

În ceea ce privește polemica generată de folosirea unei aplicații mobile, Xavier Brenez își dorește în continuare ca ea să fie lansată "în complementaritate" cu localizarea fizică, deoarece aceasta din urmă "rămâne parcelară și nu permite identificarea persoanelor de contact în spații publice și în transportul în comun".

viewscnt
Afla mai multe despre
virusuri
belgia
covid-19