Economia globală ar putea suferi o lovitură dublă brutală cauzată de stagnarea creșterii economice și majorarea prețurilor, avertizează economistul Nouriel Roubini, citat de Markets Insider.
Roubini, profesorul de economie de la Facultatea de Business a Universității New York poreclit „Dr. Doom” din cauza prognozelor sale sumbre, venit în 2019 la București pentru Gala Profit.ro, a scris într-un editorial publicat de The Guardian că guvernele și băncile centrale „creează condițiile pentru mama tuturor crizelor stagflaționiste de datorii în următorii câțiva ani”, scrie Hotnews.ro.
Rezerva Federală a Statelor Unite și Trezoreria americană s-au bazat în ultimul deceniu, la fel ca alte instituții centrale din întreaga lume, pe politici fiscale și monetare foarte relaxate pentru a stimula creșterea economică.
Acestea și-au continuat și exacerbat strategia respectivă în timpul pandemiei, cheltuind trilioane de dolari sub forma unor cecuri de asistență financiară și achiziții de obligațiuni, păstrând de asemenea dobânzile de referință aproape de 0.
Aceste eforturi au dus la creșterea suplimentară a prețurilor acțiunilor, locuințelor și a altor bunuri și au încurajat împrumutarea agresivă, afirmă Roubini.
„Întrebarea nu este dacă!”
Economistul scoate în evidență entuziasmul cu privire la criptomonede, așa numitele „acțiuni meme” ca GameStop, companiile de achiziții cu destinație specială (SPAC) și vânzările cu amănuntul drept dovezi ale unei „exuberanțe iraționale”.
Roubini se așteaptă ca inflația să fie alimentată de cererea imensă și ca prețurile să crească și din cauza unor presiuni asupra ofertei precum implementarea unor politici protecționiste, destrămarea unor lanțuri de distribuție globale și atacurilor cibernetice asupra unor elemente cheie de infrastructură.
În plus, guvernele au împrumutat cantități enorme de bani pentru a-și finanța planurile de relansare economică și sunt mult mai îndatorate acum decât în urmă cu 50 de ani, afirmă economistul.
Acesta adaugă că guvernele din întreaga lume ar putea avea probleme cu gestionarea datoriilor, salvarea băncilor, companiilor și acordarea de asistență financiară gospodăriilor dacă piața se prăbușește și economia globală intră din nou în recesiune.
Roubini afirmă că băncile centrale se află într-o situație imposibilă din această cauză: dacă umblă la planurile de relansare economică riscă un val de falimente însă dacă vor continua pe aceeași linie riscă să alimenteze o inflație de două cifre.
„Acest dezastru în slow-motion pare inevitabil”, susține economistul. „Stagflația din anii 1970 se va întâlni în curând cu criza datoriilor suverane din perioada de după 2008. Întrebarea nu este dacă, ci când”, afirmă Nouriel Roubini.
