Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, în vârstă de 66 de ani, a fost conamnat luni la trei ani de închisoare - dintre care unul cu executare -, după ce a fost găsit vinovat de corupție și trafic de influență în dosarul ”interceptărilor”, relatează AFP.
Un tribunal corecțional de la Paris s-a pronunțat luni în acest dosar, în care Parchetul Național Financiar (PNF) a cerut ca fostul președine să fie condamnat la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Este o hotărâre judecătorească istorică, la peste nouă ani de la condamnarea lui Jacques Chirac la doi ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar cu privire la angajări fictive la Primăria Parisului.
Dosarul ”interceptărilor” a fost deschis în 2014, pe când WhatsApp și alte mesagerii criptate erau puțin răspândite, subliniază fostul șef de stat.
În 2013, judecători au decis să-l pună sub ascultare pe Sarkozy, în cadrul unei anchete cu privire la o posibilă finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007.
Nicolas Sarkozy folosește un telefon mobil ”secret” - cu o cartelă preplătită și pseudonimul Paul Bismuth - pentru a comunica cu avocatul său.
Ei evocă decizia pe care urma să o ia în curând, la acea vreme, Curtea de Casație cu privire la agendele fostului președinte, confiscate în cadrul dosarului Bettencourt, în care justiția franceză a abandonat procedurile judiciare care-l vizau.
Curtea de Casație urma să stabilească dacă aceste agende puteau să fie folosite în alte dosare în care este implicat Nicolas Sarkozy.
Aceste interceptări îi determină pe judecători să-l suspecteze pe Sarkozy și pe avocatul său de faptul că vor să influențeze această procedură, prin intervenția primului avocat general al Curții de Casație, Gilbert Azibert, în schimbul unui post în Consiliul de Stat din Monaco.
Aproximativ zece dintre conversațiile celor doi au fost retranscrise.
Ele dovedesc, potrivit acuzării, că ”un pact al corupției” a fost încheiat între Nicolas Sarkozy, avocatul său și magistratul de rang înalt Gilbert Azibert.
”A făcut-o, eh!”, spune Herzog într-una dintre aceste înregistrări, citite în ședință.
”Eu îl duc sus”, îi spune Sarkozy în altă zi.
Aceste convorbiri erau doar niște ”pălăvrăgeli între prieteni”, au pledat avocații apărării, care au denunțat ”fantasme”, ”ipoteze” și ”proces de intenție” al acuzării.
Evocând un ”deșert de probe”, ei au pledat eliberarea inculpaților, care riscau până la zece ani de închisoare și amenzi în valoare de până la un milion de euro.
Ei au pledat că, până la urmă, Nicolas Sarkozy nu a avut câștig de cauză la Curtea de Casație și că Gilbert Azibert nu a obținut niciodată un post la Monaco.
Însă, potrivit legii, nu este necesar să se obțină o contrapartidă și nici ca influența să fie reală, pentru a caracteriza fapte de corupție și de trafic de influență.
De-a lungul întregului proces, într-o atmosferă agitată, apărarea a atacat un dosar ”coș de gunoi” și a cerut anularea tuturor procedurilor, care au la bază interceptări ”ilegale”, întrucât încalcă secretul relației avocatului cu clientul.
Fostul președinte Nicolas Sarkozy a denunțat, la rândul său, o ”instrumentalizare politică” a justiției.
”Nimeni, aici, nu caută să se răzbune pe un fost președinte al Republicii”, i-a replicat directorul PNF Jean-François Bohnert.
