Fost șofer de autobuz și lider sindical, ascensiunea sa la putere a fost strâns legată de liderul venezuelean Hugo Chavez.
VEZI AICI ȘI Premieră după 1989 - De ce a atacat Trump Venezuela și ce acuzații îi aduce lui Maduro
Acesra l-a desemnat drept succesor înainte de moartea sa.
De atunci, Maduro a guvernat pe fondul crizelor economice, protestelor în masă, alegerilor disputate și a unei izolări internaționale semnificative, rămânând la putere în ciuda unei confruntări prelungite cu opoziția și comunitatea internațională.
Maduro s-a născut în Caracas pe 23 noiembrie 1962. În tinerețe, a lucrat ca șofer de autobuz pentru metroul din Caracas și a devenit un lider sindical proeminent în anii 1990, arată Agerpres.
L-a întâlnit pe Hugo Chavez - în timp ce acesta din urmă își ispășea pedeapsa cu închisoarea pentru tentativa eșuată de lovitură de stat din 1992 - prin intermediul partenerei sale, Cilia Flores, care se număra printre avocații lui Chavez.
A fost unul dintre fondatorii Mișcării a Cincea Republică, predecesoarea Partidului Socialist Unit din Venezuela, și a participat la campania din 1998 în care Chavez a fost ales președinte.
Membru al Adunării Naționale Constituante care a redactat noua Constituție (1999), Maduro a fost ales în Adunarea Națională în 2000 și 2005.
În ianuarie 2006, a fost numit președinte al Adunării Naționale, iar în august același an, a fost numit ministru de externe.
Pe 10 octombrie 2012, la trei zile după realegerea lui Chavez în funcția de președinte, Maduro a fost numit vicepreședinte. A continuat să ocupe funcția de ministru de externe până în ianuarie 2013.
Mâna dreaptă a lui Chavez, Maduro a preluat frâiele țării în perioadele în care președintele a fost spitalizat în Cuba din cauza cancerului de care suferea.
Pe 8 decembrie 2012, Chavez s-a referit la Maduro drept succesorul său. Pe 5 martie 2013, Maduro a anunțat moartea mentorului său. Trei zile mai târziu, a depus jurământul ca președinte interimar al Venezuelei.
La alegerile din 14 aprilie 2013, a câștigat cu o marjă mică de doar 272.000 de voturi împotriva candidatului opoziției, Henrique Capriles. A depus jurământul ca președinte pe 19 aprilie a aceluiași an, iar pe 19 noiembrie, Parlamentul Venezuelei i-a acordat puteri speciale pentru a guverna prin decret timp de un an.
În februarie 2014, a început un val de proteste împotriva administrației sale, care a durat aproape patru luni și a lăsat, conform bilanțului oficial, 43 de morți, peste 800 de răniți și aproximativ 40 de membri ai opoziției în spatele gratiilor.
Popularitatea lui Maduro a fost afectată și mai mult de situația economică dificilă, inflația galopantă, scăderea prețurilor petrolului și lipsa bunurilor de primă necesitate. Insecuritatea cetățenilor și incidente precum inculparea în SUA a doi membri ai familiei sale pentru trafic de droguri au contribuit la creșterea nemulțumirii.
Principalele grupuri de opoziție și-au unit forțele pentru alegerile legislative din 6 decembrie 2015, în care partidul lui Maduro a fost învins.
Noul Parlament, aflat majoritar sub controlul opoziției, a fost constituit pe 5 ianuarie 2016. Un an mai târziu, Curtea Supremă a preluat atribuțiile Adunării Naționale. Decizia, deși anulată în cele din urmă, a declanșat proteste violente care s-au soldat cu peste 120 de morți.
Pe 1 mai 2017, Maduro a convocat o Adunare Constituantă, care a fost votată pe 30 iulie (cu 8 milioane de voturi pentru) și instalată în august, compusă exclusiv din chaviști (adepți ai lui Hugo Chavez - n.r.). Numeroase țări au condamnat-o ca fiind nedemocratică.
În 2018 au fost convocate alegeri prezidențiale anticipate. MUD, principala coaliție de opoziție, a refuzat să participe. La 20 mai 2018, Maduro a fost reales președinte pentru mandatul 2019-2025, într-un scrutin marcat de un absenteism ridicat și de acuzații de fraudă.
La 10 ianuarie 2019, Maduro și-a asumat al doilea mandat, a cărui legitimitate a fost pusă la îndoială de opoziție și de o parte a comunității internaționale. Doar șase șefi de stat au participat la ceremonia de învestitură.
La 23 ianuarie 2019, președintele parlamentului, Juan Guaido, s-a autoproclamat președinte interimar al țării. În ciuda opoziției interne și a presiunilor din partea a peste 50 de țări care l-au susținut pe Guaido, Maduro s-a menținut la putere.
La 6 decembrie 2020 au avut loc alegeri legislative, pe care sectorul opoziției condus de Guaido le-a boicotat, considerându-le frauduloase. Chavismul a câștigat 92% din mandatele din Adunarea Națională.
Guaido a încetat să mai fie 'președinte interimar' în ianuarie 2023 din cauza lipsei de progres.
În urma dialogului dintre guvern și opoziție, s-a convenit organizarea de alegeri prezidențiale în 2024, cu un an mai devreme decât era planificat. Opoziția a organizat alegeri interne, în care Maria Corina Machado (laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2025) a fost desemnată candidată, dar o descalificare la adresa ei a dus la înlocuirea lui Machado cu Edmundo Gonzalez Urrutia.
În aceste alegeri din 28 iulie 2024, Maduro, potrivit autorității electorale controlate de elemente chaviste, a câștigat cu 51,2% din voturi, comparativ cu 44,2% pentru Gonzalez Urrutia, deși aceste rezultate au fost contestate de opoziție și de lideri internaționali.
La 7 august 2025, procurorul general al Statelor Unite, Pam Bondi, a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari (43 de milioane de euro) pentru informații care ar duce la arestarea lui Maduro, acuzat de trafic de droguri și conducerea Cartelului Soarelui.
Maduro este căsătorit cu Cilia Flores, care a deținut și ea funcții înalte în regimul chavist, inclusiv președinția Adunării Naționale. Amândoi au copii din relații anterioare.
Procurorul general al SUA, Pam Bondi, a amintit sâmbătă de rechizitoriul oficial depus în SUA în 2020 împotriva președintelui venezuelean Nicolas Maduro pentru patru capete de acuzare, inclusiv conspirație la comiterea de narcoterorism, și a inclus-o și pe Prima Doamnă, Cilia Flores, care a fost capturată sâmbătă împreună cu soțul ei de către Washington într-o operațiune specială.
N.R. Jenzen-Jones, directorul companiei de cercetare Armament Research Services, a declarat sâmbătă pentru CNN că operațiunea „pare, la prima vedere, să fi fost desfășurată cu o viteză și precizie impresionante”.
„Combinația dintre aeronavele vizibile, prezența cunoscută a anumitor nave americane și natura și volumul atacurilor raportate în imaginile care circulă online au sugerat imediat că era în curs un raid cu ajutorul forțelor speciale (SOF)”, a spus el.
„Pe lângă cel puțin o duzină de elicoptere, operațiunea probabil a fost susținută de un pachet aerian robust, cuprinzând atât aeronave cu aripi fixe, cât și cu aripi rotative, inclusiv aeronave specializate”, a spus Jenzen-Jones.
Operațiunea probabil a necesitat o planificare amplă, dar până în prezent, „numărul și natura” atacurilor raportate sugerează un „set limitat de ținte”.
La rândul său, Venezuela dispune de „sisteme robuste de apărare aeriană și forțe militare, paramilitare și de aplicare a legii distribuite la nivel local” în Caracas, a arătat Jenzen-Jones, ceea ce înseamnă că un raid de acest tip ar fi fost „dificil de realizat cu viteza și precizia demonstrate aici”. Însă, „în practică, corupția, pregătirea deficitară, lipsa întreținerii și alți factori reduc semnificativ această amenințare”, a spus el referindu-se la forța de ripostă venezueleană.
Moscova, care în urmă cu patru ani a inițiat un război de agresiune neprovocat împotriva Ucrainei, țară vecină, a condamnat, sâmbătă, „actul de agresiune armată al SUA împotriva Venezuelei”.
„În această dimineață, SUA au comis un act de agresiune armată împotriva Venezuelei. Acest lucru provoacă profundă îngrijorare și condamnare”, a transmis ministerul condus de Serghei Lavrov.
„Pretextele invocate pentru a justifica astfel de acțiuni sunt nefondate”, continuă comunicatul MAE rus, care a remarcat că „animozitatea ideologizată a prevalat asupra pragmatismului afacerilor, asupra disponibilității de a construi relații de încredere și previzibilitate”.
Moscova, unul dintre aliații Caracasului, face apel la găsirea unei soluții prin dialog și își oferă serviciile de mediator. „În situația actuală, este important, în primul rând, să nu se permită o escaladare ulterioară, să se găsească o soluție prin dialog. Plecăm de la premisa că toți partenerii care pot avea pretenții unii față de alții trebuie să caute căi de soluționare a problemelor prin dialog. Suntem gata să îi sprijinim în acest demers”, se arată în comunicat.
Uniunea Europeană monitorizează îndeaproape situația din Venezuela și chiar dacă îl consideră pe Nicolas Maduro un președinte ilegitim, face apel la reținere și la respectarea principiilor dreptului internațional, a reacționat sâmbătă șefa diplomației europene, Kaja Kallas, după ce Donald Trump a anunțat că liderul venezuelean a fost capturat și scos din țară, împreună cu soția, în urma unei operațiuni în forță a Statelor Unite.
Kaja Kallas a precizat că a discutat cu secretarul de stat Marco Rubio și cu ambasadorul UE la Caracas și „monitorizează îndeaproape” situația.
„UE a afirmat în repetate rânduri că domnul Maduro nu are legitimitate și a susținut o tranziție pașnică. În orice circumstanțe, principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU trebuie respectate. Facem apel la reținere”, a scris Kallas într-o postare pe X.
Ea a subliniat în final că siguranța cetățenilor UE în Venezuela este „prioritatea principală” a blocului comunitar.
La rândul său, ministrul de externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat sâmbătă că Roma și reprezentanța diplomatică a acesteia la Caracas monitorizează orice evoluție a situației din Venezuela, acordând o atenție specială comunității italiene din această țară.
Tajani a declarat într-o postare pe X că prim-ministrul italian Giorgia Meloni este ținută la curent în permanență și că unitatea de criză a Ministerului de Externe era operațională.
Reuters relatează că ambasadorul Italiei în Venezuela a declarat sâmbătă la televiziunea de stat italiană Rai că aproximativ 160.000 de italieni locuiesc în prezent în țară, majoritatea dintre ei având dublă cetățenie, precum și unii care se află acolo din motive de muncă și turism.
Ministerul de Externe al Germaniei a declarat sâmbătă că urmărește „cu mare îngrijorare” situația din Venezuela și că o echipă de criză se va reuni mai târziu pentru discuții suplimentare. O comunicare scrisă obținută de Reuters arată că ministerul este în contact strâns cu ambasada din Caracas și că o echipă de criză se va reuni mai târziu sâmbătă.
Spania solicită dezamorsarea crizei și moderare, precum și luarea de măsuri în conformitate cu dreptul internațional și principiile Cartei ONU. În acest sens, Spania este pregătită să-și ofere bunele oficii pentru a ajunge la o soluție pașnică și negociată a crizei actuale, scrie The Guardian. Spania a reamintit că nu a recunoscut rezultatele alegerilor din 28 iulie 2024 și că a susținut întotdeauna inițiativele menite să găsească o soluție democratică pentru Venezuela. De asemenea, reiterează că a primit și va continua să primească zeci de mii de venezueleni care au fost nevoiți să părăsească țara din motive politice și că este pregătită să contribuie la găsirea unei soluții democratice, negociate și pașnice pentru această țară.
Statele Unite l-au acuzat pe Maduro că ar conduce un „narco-stat” și că a fraudat alegerile.
Liderul venezuelean, care i-a succedat lui Hugo Chavez la putere în 2013, a declarat că Washingtonul dorește să preia controlul asupra rezervelor de petrol ale țării, cele mai mari din lume.
Deocamdată, nu există o confirmare a capturării sale din partea guvernului venezuelean. Până acum, a existat un comunicat special – sau o declarație – din partea guvernului venezuelean, care respinge acțiunile pe care le atribuie imediat guvernului SUA. De asemenea, comunicatul cheamă la acțiune susținătorii guvernului din toată țara – adică milițiile și organizațiile de bază care îl susțin pe Maduro.
Este vorba de o escaladare semnificativă a unei situații care se conturează de luni de zile. BBC consideră însă că este o intensificare semnificativă a evenimentelor, remarcând totodată cea mai mare concentrare militară americană din America de după Războiul Rece.
Mai întâi, au avut loc atacuri aeriene asupra unor ambarcațiuni rapide care se presupune că transportau droguri prin apele teritoriale ale Venezuelei.
Aceste atacuri s-au extins în estul Caraibelor, Pacific și în alte părți - până în prezent au fost ucise 110 persoane.
Forțele americane au confiscat două petroliere sancționate, iar un al treilea vas este urmărit.
De Crăciun, Trump a făcut referire la un prim atac terestru, asupra unei infrastructuri portuare. Există foarte puține detalii despre acest lucru, dar BBC a analizat declarațiile martorilor și crede că ar fi avut loc în Zulia, un stat bogat în petrol.
„Statele Unite ale Americii au desfășurat cu succes o operațiune de amploare împotriva Venezuelei și a liderului său, președintele Nicolas Maduro, care a fost capturat împreună cu soția sa și transportat cu avionul în afara țării”, a scris Trump.
„Această operațiune a fost realizată în colaborare cu forțele de ordine americane. Vor urma detalii”, adaugă Trump, care anunță o conferință de presă, sâmbătă, la Mar-a-Lago, la ora locală 11:00 (18:00, ora României).
Exploziile puternice au avut loc în capitala venezueleană în jurul orei 2:00 dimineața (8:00, ora României), ora locală (0:50 ET).
”Statele Unite desfășoară atacuri în Venezuela”, a declarat un oficial american pentru Reuters sâmbătă dimineață. Oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, nu a oferit detalii.
Președintele Trump a ordonat lovituri aeriene asupra unor obiective din Venezuela, inclusiv asupra unor instalații militare, au declarat oficiali americani pentru CBS News.
De asemenea, pe fondul atacurilor aeriene ale SUA asupra Venezuelei, Administrația Federală a Aviației din SUA a interzis companiilor aeriene comerciale americane să opereze la orice altitudine peste Venezuela, invocând „riscurile pentru siguranța zborurilor asociate cu activitatea militară în curs”. Anunțul a fost emis sâmbătă, la ora 2 dimineața, ora locală din Caracas), și urma să expire duminică, la ora 1 dimineața, ora din Caracas. Ordinul nu se aplică aeronavelor străine sau militare.
Guvernul autoritar al Venezuelei a acuzat SUA că riscă să arunce America Latină în haos cu un act „extrem de grav” de „agresiune imperialistă”, după ce Donald Trump ar fi ordonat lovituri aeriene împotriva țării sud-americane.
Într-o declarație, guvernul Venezuelei a confirmat că a fost atacată capitala Caracas, dar și alte trei state: Miranda, La Guaira și Aragua, potrivit News.ro.
„Singurul obiectiv al acestui atac este de a prelua controlul asupra resurselor strategice ale Venezuelei, în special asupra petrolului și mineralelor sale”, se arată în declarație, care solicită comunității internaționale să denunțe ceea ce numește o încălcare flagrantă a dreptului internațional, care pune în pericol milioane de vieți.
„Oameni, ieșiți în stradă!”, îndeamnă declarația. „Guvernul bolivarian face apel la toate forțele sociale și politice din țară să activeze planurile de mobilizare și să respingă acest atac imperialist”, transmit autoritățile.
Declarația anunță că președintele Nicolás Maduro a „ordonat punerea în aplicare a tuturor planurilor de apărare națională” și a proclamat „stare de tulburare externă”.
Președintele Nicolás Maduro a semnat starea de urgență și a ordonat ca toate planurile de apărare națională să fie puse în aplicare „la momentul potrivit și în circumstanțele adecvate”, se arată în declarația guvernului.
Declarația precizează că Venezuela va depune plângeri și la Consiliul de Securitate al ONU, la secretarul general al ONU și la alte organisme internaționale, solicitând condamnarea SUA.
Președintele columbian Gustavo Petro a cerut ONU să se „reunească imediat” după ce au fost auzite explozii în capitala venezueleană Caracas, relatează CNN.
„În acest moment se bombardează la Caracas. Alertați lumea, au atacat Venezuela”, a scris președintele Petro pe X, la scurt timp după ora 2:00, ora locală din Columbia.
Petro nu a specificat de unde știe că au avut loc bombardamente și nu a specificat cine sunt „ei”.
„Bombardamentul se face cu rachete. OAS (Organizația Statelor Americane) și ONU (Organizația Națiunilor Unite) trebuie să se reunească imediat”, a scris liderul columbian.
